In seara zilei de 10 octombrie 1944, sub presiunea armatelor aliate, care inaintau dinspre Moldova pe Valea Bargaului, trupele hortiste au fost nevoite sa se retraga.

       In aceeasi seara, dupa ora 22,30, ca razbunare pentru retragerea silita si ca pedeapsa pentru atitudinea ostila pe care au simtit-o pe perioada ocupatiei, hortistii au executat un grup de 7 romani, sase barbati si o tanara fata din zona Bargaielor. Astazi, in aceasta seara se vor implini 75 de ani de la odiosul masacru al trupelor hortiste, in disperata lor retragere din Transilvania de Nord.

       Au fost secerati de gloantele ungurilor doar pentru singura vina, aceea de a fi romani.

Stimati ascultatori, din dorinta de a nu se mai intampla astfel de odioase evenimente, si mai mult, pentru a trezi natiunea romana dintr-o latenta nepasare actuala, readuc in atentia romanilor, acele fapte inumane, savarsite de vecinii nostri de la vest de Tisa, pe raza actualului judet Bistrita-Nasaud.

Vecinii nostri de la vest de Tisa, au ravnit dintotdeauna si ravnesc si astazi la un teritoriu care nu le-a apartinut niciodata, dar care il vor al lor.

Doresc ca locuitorii acestei Comune Martir, sa nu uite si sa ia atitudine impotriva oricaror fapte iredentiste actuale, de pretentii teritoriale si de invrajbire intre etnii.

Se cunoaste faptul ca, toamna anului 1940 deschide una din cele mai dureroase pagini din istoria Romaniei. Norii negrii ai intolerantei, urii interetnice si ai violentei dezlantuite, au devenit realitati de cosmar, odata cu instalarea administratiei hortiste, dupa Dictatul de la Viena, din toamna anului 1940.

       Un aspect, care este mai putin cunoscut de catre oamenii de rand din Romania, este faptul ca ungurii, inca inainte de a se aplica dictatul de la Viena, au fortat frontiera de stat din vest a Romaniei, aspect ce demonsteaza acea dorinta mare a ungurilor de a ocupa Transilvania. Spre exemplificare voi da citire Ordinului de zi al subsecretarului de stat al M.Ap.N. pentru armata, generalul de divizie C.Pantazii, transmis prin Corpul VI Armata, care a aratat urmatoarele:

"ORDIN DE ZI Nr.13

Din 27 septembrie 1940

       In ziua de 4 septembrie 1940 s-a petrecut pe frontiera de Vest un incident sangeros intre granicerii nostri si trupele ungare care urmau sa ocupe teritoriul cedat, in urmatoarele imprejurari:

-Desi localitatea Diosig (25 km Nord de Oradea) urma sa treaca in stapanirea statului maghiar in ziua de 6 IX a.c., totusi in dupa amiaza zilei de 4.IX.a.c. o patrula tare de 12 jandarmi unguri au cautat sa patrunda in comuna.

-Locotenentul Lazea Dumitru, comandantul plutonului 3 din Compania a 7-a a Grupului 7 Graniceri Paza Diosig i-a intampinat cu grupa de rezerva somandu-i sa se retraga.

-Drept raspuns ungurii au inceput sa traga asupra granicerilor nostri.

-Locotenentul Lazea deschizand foc cu pusca mitraliera ce o avea langa el, in ajutorul jandarmilor unguri au venit inca 2 plutoane si Garda Nationala maghiara din Diosig.

In lupta inegala ce a urmat dusmanul a fost respins peste frontiera, platind indrazneala sa cu 9 morti si numerosi raniti.

Dar si dintre vitejii nostri au cazut la datorie locotenentul Lazea Dumitru, cinci graniceri morti precum si inca cinci raniti."

Ungaria, din septembrie 1940 si pana in octombrie 1944, a dus in Transilvania ocupata de hortisti o politica acerba de slabire si exterminare a elementului romanesc majoritar. 

Dictatul de la Viena din 30 august 1940 a dovedit inca odata ca in Europa anilor ’40, Romania a fost tragic de singura in fata agresiunii intreprinse de concretul situatiei internationale si impinsa, impotriva vointei ei, in bratele Germaniei hitleriste.

Prin jocuri politico-diplomatice de culise, santaj impotriva conducatorilor romani, Germania hitlerista si-a asigurat si garantarea aprovizionarii cu petrol romanesc si carne de tun in derularea razboiului impotriva URSS, chiar impotriva intereselor noastre nationale, tarandu-ne spre Est, sub masca eliberarii Basarabiei de sub dominatia bolsevica.

Pe buna dreptate, se poate afirma, pe baza de dovezi, ca perioada anilor 1940-1944 a fost cel mai intunecat capitol al istoriei contemporane a Romaniei.

Cel mai intunecat capitol, pentru ca aceasta perioada a insemnat jalea cea mai mare a poporului roman:

Sa le spunem Stop actiunilor sovine si iredentiste ale vecinilor nostrii maghiari. 

Cel mai intunecat capitol, pentru ca aceasta perioada a insemnat jalea cea mai mare a poporului roman:

In Ardealul de Nord, autoritatile romane, impreuna cu armata romana dislocata in aceasta parte de tara, au avut la dispozitie doar cateva zile pentru a se retrage dincolo de frontiera stabilita prin aberantul Dictat de la Viena (respectiv doar intervalul dintre 1 si 4 septembrie 1940);

La ocuparea Ardealului de Nord au participat doua armate hortiste. Este vorba de:

          *Armata a 2-a, cu un efectiv de 102.000 militari, care au operat in zona Oradea-Cluj;

          *Armata a 1-a, cu un efectiv de 208.000 militari, care au operat la Nord-Est de Armata a 2-a;

Ocuparea Ardealului de Nord, a fost planificata pentru 9 zile, incepand cu 5 septembrie 1940, ora 7.00, cand prima unitate ungara a trecut frontiera pe la Sighetul Marmatiei;

Marsul hortistilor trebuia incheiat la 13 septembrie 1940, la miezul noptii;

Datorita intarzierilor aparute, comandamentul ungar a fost nevoit sa trimita inainte, pe linia Cluj-Dej-Nasaud spre Sfantu Gheorghe, Corpul Rapid Ungar, pentru a se incadra in acest interval;

Grosul unitatilor hortiste n-a ajuns la destinatie decat in data de 18.09.1940;

In planul de ocupare hortist erau prevazute 9 etape de inaintare, fiecare a cate 40-80 km. Aceste etape, pe date de inaintare, trasee si localitati au cuprins zonele: Carei, Satu Mare, Sighetul Marmatiei, Ocna Sugatag, Oradea, Salonta, Simleul Silvaniei, Baia Mare, Nasaud, Marghita, Borsa, Zalau, Dej, Beclean, Bistrita, Huedin, Gherla, Reghin, Targu Mures, Praid, Gheorghieni, Cluj, Odorheiul Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Miercurea Ciuc. Baraolt, zona Ciucului. Sfantu Gheorghe, Targu Secuiesc. O intindere ce cuprinde 9 judete de astazi.

Armata hortista, indeosebi corpul ofiteresc, a fost educata intr-un spirit pregnant nationalist si sovin, agresiv si antiromanesc, cu ura si dispret fata de romani.

Asa se explica atrocitatile savarsite in zilele cotropirii oraselor si satelor din Ardealul de Nord, asa se explica toate provocarile si inscenarile, abuzurile si actele de teroare care s-au tinut lant, ele agravandu-se mereu, in perioada urmatoare.

Cu deosebita cruzime a actionat in exercitarea regimului de teroare hortista asupra Nordului Ardealului cotropit, Magyar Kiralyi Rendorseg (Politia regala maghiara), care a fost instalata in cele 9 resedinte de judet: Bistrita, Cluj, Dej, Miercurea-Ciuc, Oradea, Odorhei, Satu Mare, Sighetul Marmatiei, Sf.Gheorghe, Zalau si in urmatoarele orase cu subordonare judeteana: Baia Mare, Baia Sprie, Tg.Secuiesc si Reghin, Carei, Gherla, Gheorghieni, Huedin, Simleul Silvaniei.

Formatiunile teritoriale ale acesteia erau conduse de  catre "Capitanul politiei regale ungare" din localitatea respectiva si aveau denumirea de "Kapitanysag".

Cel mai odios, cel mai feroce organism al sistemului de reprimare si exercitare a terorii, pus pe picioare de regimul de la Budapesta, din acei ani a fost, fara indoiala, jandarmeria hortista.

Corpul de ofiteri de jandarmi era recrutat din randurile marilor propietari de pamant, ale ofiterilor din randul armatei, care exprimau tendintele celor mai reactionare cercuri ale claselor dominante.

Jandarmeria a avuto misiune dubla: o misiune militara si una politieneasca. Ofiterii din jandarmerie erau numiti personal de catre Horthy. Jandarmii hortisti actionau doar la ordinile si indicatiile centrale superioare, prin metode de opresiune, de provocari si actiuni banditesti, doar impotriva romanilor si evreilor, a tuturor celor banuiti de sentimente anti-hortiste.

Ei comiteau foarte multe faradelegi, schingiuiau atat de barbar pe taranii romani in timpul interogatoriilor, pentru cea mai mica banuiala, terorizau in asa masura satele, in special cele cu populatie romaneasca, incat in clipa in care, apropiindu-se de un astfel de sat, oamenii, distingand in zare, penele de cocos, puse la sumbrele lor palarii negre, isi zavorau usile, plecau de acasa, se ascundeau pe unde apucau, numai sa nu dea ochii cu ei.

Ei reduceau la tacere, fara scrupule, cu brutalitate si salbaticie, orice incercare de nesupunere si impotrivire, folosind si mijloace specifice de intimidare, dislocare si internare in lagare si inchisori, deznationalizarea, teroarea si asasinatul.

Situarea geo-politica a Romaniei, precum si bogatiile acestei tari, au constituitmobilul acapararii Romaniei, a insemnat transformarea ei intr-o tarasatelit si care a fost tarata in razboi alaturi de Germania hitlerista, cu niste costuri deosebit de mari pentru tot neamul romanesc;

Prin falsuri si uz de fals au fost cumparate proprietati in Ardealul de Nord, care cu greu mare s-au putut restitui propietarilor de drept, unele dintre acestea facand obiectul dezbaterilor in justitie si in zilele noastre.

Guvernul hortist a luat cele mai necrutatoare masuri pentru anularea reformei agrare din 1921, prin care fusesera expropiate 1.223.385 iugare cadastrale (un iugar cadastral=0,56 ha.), suprafete cu care au fost  impropietariti in anul 1921, 388.717 de tarani romani, maghiari si de alte nationalitati.

Atrocitatile savarsite de hortisti, din momentul ocuparii Ardealului de Nord, de la inceputul lunii septembrie 1940 si numai pana la 1 septembrie 1941 si intocmit de Secretariatul de stat al nationalitatilor a fost consemnat pe judete in ceea ce priveste omorurile, schingiuirile, bataile, arestarile, profanarile, devastarile colective si individuale astfel;

Omoruri= 919 

Schingiuiri= 1126 

Batai fara motive= 4126 

Arestari = 15893 

Profanari =124 

Devastari colective =78 

Devastari individuale =447 

Arhangheli cruzimii, concomitent cu odioasele crime, inventau tot felul de umiliri si torturi morale, tocmai pentru a distruge sentimentul national al romanilor;

Crime s-au comis nu numai impotriva populatiei civile din teritoriul cotropit, ci si impotriva granicerilor romani aflati de straja la nedreapta si vremelnica linie hotarata la Viena.

 Horthystii au atacat si capturat patrule romanesti, au ucis ofiteri romani si soldati romani graniceri.

Dintr-o statistica a Arhivelor de istorie militara maghiara din Budapesta, rezulta ca intre 1 septembrie 1940-8 septembrie 1944, la granita vremelnica ungaro-romana din Transilvania, s-au intamplat 254 de incidente soldate cu raniti si morti.

In actualul judet Bistrita-Nasaud, in care sunt cuprinse localitati din fostele judete Nasaud si Somes au fost comise 41 de omoruri, 41 de schingiuiri, 383 batai fara motiv asupra romanilor, 1324 arestari, 6 profanari, intre care, Monumentul Eroilor romani din localitatea Telciu si Troita Eroilor romani din Ilva Mare, au fost de asemenea daramate si Monumenmtele Eroilor din comuna Rodna si Zagra, cu stirea si la ordinul autoritatilor administrativenou instalate de regimul hortist, au fost executate 3 devastari colective si 20 de devastari individuale. 

In comuna Branistea (fostul judet Somes) au fost crunt maltratati 115 tarani. Toti au fost scosi direct din biserica in a doua zi a Craciunului anului 1940, dusi la primarie si batuti.

In comuna Magura, leventii unguri au pus taranii romani la jug, sa are cu ei, iar la Ilva Mare, Sangeorz si Telciu au trecut la maltratarea populatiei.

Romanilor din Bistrita si judetul Bistrita-Nasaud, care lucrau in detasamentul pentru constructia caii ferate Bistrita-Targu Mures li se aplica un tratament "mai rau decat al animalelor, fiind fortati sa munceasca flamanzi si sa indure in permanenta bataile cele mai crancene si batjocoririle cele mai umilitoare, batai care nu au fost inregistrate statistic in acea perioada.

Au fost organizate tabere de munca in care au fost concentrati doar romani, la Oroshaza-judetul Bekes, unde au fost dusi 972 romani din judetele Bihor si Nasaud, in tabara de munca de la Odoreu-Szatmar-Udvary, jud.Satu Mare au fost concentrati fortat 400 romani din judetul Nasaud, in tabara de munca de langa orasul Nagyaszolos, judetul Ugocea, au fost concentrati fortati 300 romani din judetul Nasaud.

Toti au lucrat in niste conditii total inumane, intr-un regim de efort fortat, cu o ratie de paine zilnica doar de 140 de grame.

Se dormea in baraci si colibe neincalzite, fara asternut, ci doar direct pe paie, care erau pline de paraziti.

In toate aceste tabere, cat si cea din localitatea Marghita, unde au fost concentrati 250 de romani din fostele judete Somes, Nasaud si Cluj, singurul epitet de adresare romanilor era :"valah si caine puturos", ca sa nu mai vorbesc de faptul ca in aceste tabere, nu exista asistenta medicala, medicilor interzicandu-li-se sa dea scutiri medicale.

Au mai fost organizate detasamente de munca cu romani concentrati din satele Vaii Bargaului, a Vaii Sieului si Vaii Somesului, la Detasamente de munca fortata in 29 de localitati din Transilvania si Ungaria, care au functionat in perioada octombrie 1942 pana la eliberarea Ardealului, la 25 octombrie 1944. Din aceste detasamente fortate de munca, din judetul nostru, 119 persoane nu s-au mai intors la casele lor, in marea lor majoritate fiind evrei.

Bortes Ioan din Monor, a fost legat de un stalp si batut pana a murit, in toamna anului 1944, cu ocazia retragerii trupelor germano-horthyste.

Au mai fost ucisi de catre unguri, pe langa cei 7 de sub Heniu, in retragerea lor din toamna anului 1944, si 19 persoane din satele: Romuli, Salva, Mocod, Poienile Zagrei, Rebrisoara, Rodna, Maeru, Ilva Mica, Lesu, Feldru si Lunca Ilvei.

Lista poate continua cu un decedat in inchisorile hortiste, un deportat de horthysti in Germania si mort in lagarul nemtesc, un mobilizat in armata hortista si impuscat pe front, un deportat de horthysti in detasamente de munca, unde a murit datorita tratamentelor deosebit de dure. Nu am specificat numele si localitatile din lipsa de timp.

Holocaustul impotriva evreilor, si nu numai, ci si impotriva romanilor din Transilvania de Nord a fost facut de catre hortisti, si in perioada ocupatiei hortiste.

In timpul ocupatiei hortiste, intre anii 1940-1944, aproape o jumatate de milion de romani au fost fortati de hortisti sa plece si sa se stabileasca dincolo de Carpati, in Romania.

7000 de copii, femei, barbati evrei au fost deportati din judetul Nasaud. Ei au fost schingiuti si ucisi in crematoarele din Birkenau-Auswitz, sau in lagare similare.

Aproape 6000 de evrei din Bistrita si din imprejurarile judetului Bistrita-Nasaud, au fost concentrati la ferma Stamboli, apartinand turcului Bara Hugo (astazi fiind terenul I.C.H.V. Bistrita, sau Statiunea Pomicola, denumita de cetatenii orasului), aflata la aproximativ 3 km. Nord de Bistrita, pe comunicatia Bistrita-Dumitra.

Aproape 2500 de locuitori ai ghetoului proveneau chiar din orasul Bistrita. Ceilalti au fost adusi din comunitatile din jurul Bistritei, Nasaudului si Rodnei.

Ghetoizarea evreilor din oras s-a facut sub comanda primarului de atunci Norbert Kuales si a sefului politiei, Miklos Debreczeni.

Dupa 10 mai 1944, prefectul judetului a fost Kalman Borbely, care a asigurat deportarea celor 5981 de evrei din Bistrita, la data de 2 si 6 iunie 1944.

Prin intensificarea exploatarii zacamintelor aurifere din zona Baia Mare, statul hortist a jefuit, intre anii 1940-1944, cantitati mari de metal pretios, precum si de metale neferoase.

In anii 1941-1944 au fost produse 10.346 kg. aur fin si 88.096 kg.argint, adica o cantitate mai mare de 1,57 ori decat intreaga productie de aur a Romaniei pe anul 1939 si de 3 ori mai mare la argint fata de acelasi an.

Exploatarea gazului metan a fost supus expropierii in folosul statului hortist;

Regimul hortist a intrat in stapanirea a 702 mari intreprinderi industriale, dintre care 210 pentru prelucrarea lemnului, 49 chimice, 45 pentru materiale de constructii, 49 textile, 21 de pielarie, 236 alimentare, 29 de hartie si grafice, 16 de sticlarie si ceramice, 3 electrotehnice.

Aceste intreprinderi aveau un capital investit de 3.760.600.000 lei, ceea ce a reprezentat 7,32 % din totalul capitalului pe tara.

Statul ungar hortist a confiscat averea Bancii Nationale a Romaniei, din Transilvania de nord, in favoarea Bancii Nationale Ungare;

Subscriind la ideea ca tinerele generatii trebuie sa-si cunoasca istoria, cu luminile si umbrele ei, cu succesele si greselile facute de catre inaintasi, in perspectiva viitoarei constructii europene, la care majoritatea romanilor au aderat cu sperante de mai bine, sa ne straduim sa iertam faradelegile vecinilor, dar sa nu le uitam, pentru a nu se mai intampla asa ceva.

Cine incearca sa-si uite istoria, risca sa si-o retraiasca !

Oameni simpli, de diferite etnii, traiesc bine si in armonie intre ei.

Indiferent de etnie, cu totii facem parte din marea familie a unei tari europene, care se numeste Romania.

In imaginile anexate la prezentul material sunt cateva aspecte de la comemorarea facuta in memoria celor 7 martiri de sub Heniu, la troitia din Prundu Bargaului, unde au fost ingropati dupa executie si aspecte de la slujba de pomenire din Mijlocenii Bargaului.

 Col.(r.) Cordovan Ioan-Presedinte de Onoare al Asociatiei Judetene "Cultul Eroilor-Regina Maria" Bistrita-Nasaud.

Foto: Col. (r.) Ioan Cordovan

10 0ctombrie 2019-Prundu Bargaului.