Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Vineri 19 Aprilie 2024 - 14587
REZULTATELE CERCETARILOR ARHEOLOGICE DESFASURATE LA PERIPRAVA (Campania a VII-a / 2020).

Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR) in colaborare cu Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au desfasurat in perioada 31 august - 4 septembrie 2020 o noua campanie de cercetari arheologice in localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea. Actiunea a avut ca obiectiv cautarea, descoperirea si recuperarea ramasitelor pamantesti ale detinutilor politici decedati in fosta colonie penitenciara.  Finantarea campaniei arheologice din acest an a fost asigurata integral, prin intermediul Fundatiei DOINA CORNEA din Cluj, din contributiile unor donatori, persoane fizice, insa majoritatea fondurilor necesare au fost primite de la Asociatia AD CARITATIS din Bistrita.

 Incepand din acest an, investigatiile arheologice care privesc crimele regimului comunist (stalinist) din Romania se desfasoara sub patronajul AFDPR. In cursul anilor 2013 si 2015-2019, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), in perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava s-au organizat si desfasurat sase campanii de cercetari arheologice. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel ca institutiile abilitate (Procuratura, Politia, Medicina Legala) nu au fost implicate, actiunea fiind mai curand una de sondare si nu de cercetare si recuperare efectiva a osemintelor. In acest loc, in perioada anilor 1959-1964, au fost inhumati un mare numar de detinuti politici decedati in colonia de munca de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se afla mormintele detinutilor a fost stabilita pe baza informatiilor obtinute de la localnicii mai in varsta ai satului, precum si de la cativa fosti angajati ai coloniei penitenciare. La suprafata solului nu au fost puse niciodata semne distinctive care sa indice prezenta acestor morminte.

 

In campania de cercetari arheologice recent incheiata a fost practicata o singura unitate de sapatura sau sectiune arheologica, notata cu indicativul S.19, care a avut o forma dreptunghiulara cu dimensiunile initiale de 19,5 x 3 metri, laturile mai lungi fiind orientate pe directia nord-sud. In aceasta au fost identificate si cercetate un numar de cinci morminte, dintre care patru sunt ale unor detinuti, ramasitele pamantesti ale acestora fiind extrase si recuperate. Unul dintre morminte, nemarcat la suprafata solului, apartinea unui localnic, iar in acest caz osemintele au fost lasate nederanjate in situ, fiind doar inregistrate in lista mormintelor depistate. Datorita faptului ca gropile de inhumare a patru morminte depaseau cadrul de sectiune trasat, intrand in profilele verticale, a fost necesara practicarea unor extensii sau nise in peretii sectiunii, care sa permita dezvelirea integrala a scheletelor defunctilor. Impreuna cu aceste extinderi, suprafata totala de teren afectata de sectiunea cercetata a insumat 66,64 metri patrati.

 

In cele sapte campanii de sapaturi derulate pana in prezent au fost executate si cercetate un numar de 19 sectiuni sau suprafete arheologice, in cadrul carora au fost descoperite 59 de morminte. Dintre acestea, un numar de 55 de morminte, prin caracteristicile de inhumare, apartin unor detinuti. Patru morminte, care nu erau marcate la suprafata solului, apartin insa unor localnici decedati in ultimele decenii, despre unii cunoscandu-se ca s-au sinucis si au fost ingropati in zona necropolei detinutilor. Dintre mormintele detinutilor au fost recuperate ramasitele pamantesti a 54 de persoane, la unul din sicriele descoperite constatandu-se ca acesta avea capacul deranjat si scheletul lipsa. Aceasta situatie se explica prin faptul ca familia defunctului a avut candva posibilitatea sa afle locul precis al mormantului, sa-l deshumeze si sa-i recupereze osemintele.

 

Conform informatiilor documentare existente precum si din marturiile unor fosti detinuti politici care au fost internati in colonia penitenciara de la Periprava, rezulta ca decesele din acest lagar de munca fortata au fost cauzate de infometare si frig, de lipsa apei potabile si a asistentei medicale, de accidentele intervenite pe fondul conditiilor de munca istovitoare si de regimul de detentie pe care multi l-au indurat in lagarele si inchisorile unde au fost incarcerati anterior. Unii dintre detinuti au fost ucisi si prin impuscare, mai ales in cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potentate de conditiile de viata existente in Delta si de comportamentul abuziv si violent al personalului coloniei. In perioada in care unitatea a functionat ca formatiune independenta, din documentele oficiale rezulta ca la Periprava au murit cel putin 124 de detinuti, identificati nominal, in majoritate politici, dar si de drept comun. Conform marturiilor, nu toti detinutii morti in lagar au fost inhumati in cimitirul lipovenesc din Periprava. De aceea, dupa terminarea interventiei arheologice, o parte din echipa de cercetare a mai ramas cateva zile in zona pentru a explora, prin perieghieza de teren, alte posibile locuri de inhumare ale detinutilor.

 

Majoritatea defunctilor au fost depusi la inmormantare dezbracati, in sicrie confectionate din lemn ori stufit sau, in unele cazuri, trupurile au fost infasurate in rogojini de stuf si legate cu sarma. Starea generala de conservare a scheletelor recuperate este una precara, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Exista insa si cateva cazuri la care au fost descoperite cateva accesorii vestimentare, de regula nasturi, lucru care presupune ca trupurile acelor defuncti au posedat anumite articole sumare de imbracaminte la momentul inhumarii.

 

Pentru cele patru scheletele de detinuti care au fost descoperite si recuperate in cursul ultimei campanii arheologice s-a urmat procedura legala, specifica in astfel de cazuri. Osemintele defunctilor, dupa ce au fost analizate si descrise in situ, au fost demontate si extrase in prezenta unui medic legist, fiind impachetate si apoi transportate la Serviciul de Medicina Legala din cadrul Spitalului Judetean Tulcea. Dupa examinarea medico-legala, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul National de Medicina Legala din Bucuresti, unde se realizeaza testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmareste identificarea mortilor prin verificarea comparativa a ADN-ului obtinut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor si urmasilor in viata ai victimelor.

 

Investigatiile arheologice s-au desfasurat in prezenta procurorilor insarcinati cu cercetarea penala a cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu si colonel magistrat Octavian Toma, procurori militari la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutie care in anul 2015 a fost sesizata in legatura cu persoanele decedate in unitatea penitenciara de la Periprava si a locului unde acestea au fost inhumate. Acestia au fost asistati de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Tulcea (agent sef Dan Danilencu) si de un medic legist de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Tulcea (dr. Vasile Dasanu). La cercetari a participat si domnul Octav Bjoza, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania si Subsecretar de Stat, care a fost el insusi incarcerat la Periprava in timpul detentiei petrecute prin mai multe inchisori si lagare de munca.

 

Cercetarile au fost efectuate de catre acelasi colectiv de arheologi care, incepand din anul 2015, in cadrul IICCMER si sub mandatul presedintelui executiv Radu Preda, au inceput verificarea si investigarea reala si sistematica a acestui sit funerar contemporan pentru cautarea si recuperarea efectiva a ramasitelor pamantesti ale detinutilor morti in lagarul comunist. Colectivul arheologic a fost alcatuit din Gheorghe Petrov, coordonator si responsabil stiintific al santierului (Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), Paul Scrobota (Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud), Gabriel Rustoiu (Muzeul National al Unirii din Alba Iulia), Horatiu Groza (Muzeul de Istorie din Turda) si Marius Oprea. Actiunea s-a desfasurat in colaborare cu Televiziunea Romana si a fost sprijinita pe plan logistic de catre Primaria comunei C.A. Rosetti.

 

AFDPR face si pe aceasta cale un nou apel catre rudele si urmasii victimelor care au decedat in lagarul de la Periprava precum si catre toti cei care au cunostinta despre astfel de persoane, pentru a-l contacta direct pe responsabilul cercetarilor arheologice, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396), in vederea indrumarii acestora catre autoritatile care au in sarcina identificarea osemintelor recuperate.

 

Ilustratie foto / Fig. 1-5: Aspecte din timpul lucrarilor de cercetare arheologica de la Periprava (Campania VII / 2020). 

 

0 comentarii4879 vizualizări14 septembrie 2020




rss 2.0
rss 2.0