Acum o suta de ani, la Nasaud, a aparut primul numar al revistei "Arhiva somesana". Redam mai jos articolul-program al revistei asa cum a aparut el la acea vreme:

"Catra cetitori,

Cutoateca in noianul de reviste, ce apar si dispar incontinuu, va parea riscat gandul de a scoate o noua revista, totus un grup de intelectuali din Nasaud ne-am luat indrasneala sa infiintam aceasta: "Arhiva somesana", intemeiati pe o necesitate adanc simtita a unui astfel de organ de publicitate in acest colt indepartat al neamului romanesc.

Nu ambitii personale, nici dorul de a ne vedea tiparit numele, au fost motorul principal al editarii revistei noastre, ci dorinta de a face cunoscut acest tinut de granita, care are un trecut istoric si cultural atat de frumos, ale carui scoli au luptat alaturi de celelalte scoli confesionale romane pentru pastrarea celei mai scumpe comori a noastre: legea si limba romaneasca, dand Vechiului Regat atatea figuri ilustre; si pe unde s-a facut legatura cu Maramuresul si Bucovina!

Cati dintre Romani sunt cari cunosc "de visu" acest tinut sau cari au cetit faptele petrecute in aceasta: "terra Samusiensis" ? Cati stiu despre lupta inversunata, ce s-a dat cu stapanirea ungureasca pentru mentinerea scolilor create din sudoarea granicerilor morti pe campiile Europei? Sa nu se para anahronica aceasta intrebare, caci am avut trista experienta, ca personagii de inalta pozitie sociala sa ne intrebe, daca la Nasaud este liceu romanesc.

Vom publica in aceasta revista articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvant articole, cari imbratiseaza trecutul si viata actuala a tinutului nostru. Nu vrem sa facem regionalism excluzivist, caci vor fi binevenite si articole din alte parti, dar un fel de patriotism local vom avea. Nu avem pretentii mari, dorim numai sa contribuim si noi cu modestele puteri la complectarea edificiului istoric al Romaniei intregite.

Revista nu este legata de timp. Va aparea la intervale, cand mijloacele materiale si munca intelectuala a putinilor grupati in jurul ei ii vor face cu putinta aparitia. Meritul principal, ca poate sa apara si in felul acesta, il are corporatiunea, care subt numirea de Comisiunea de opt administreaza padurile graniceresti nasaudene.

 Membrii acestei comisiuni au fost, pana in toamna anului 1923, urmatorii: Dr. Teofil Tanco, Alexandru Halita, Pamfil Grapini, Ioan Dologa, Ioan Pop, Stefan Buzila, Ioan Mihailasiu, Elizeu Dan, Dr. Dionizie Login si Macedon Linul. La finele anului 1923 au intrat inlocul a trei membrii vechi urmatorii membrii noi: Dr. Leon Scridon, Onisim Sas si Teofil Useriu. Sedintele sunt prezidate de subprefectul judetan, care pana in 1923 a fost Dr. Ioan Giurgiu, iar de atunci incoace este Dr. Alexandru Palagesiu. Secretarul sedintelor este Grigore Onoaie. La sedinte asista si isi dau valorosul concurs prefectul judetului Solojnon Halita, ca reprezentant al guvernului si Ioan Aleman, seful regiunii silvice.

Prezentam revista cu draga inima, punand in ea ce avem mai bun, dar acelas suflet il asteptam si dela celce o va lua in mana. Dorim critica binevoitoare si nu daramatoare de ganduri bune si munca cinstita".

Radu Baes

Sursa: https://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/arhivasomesana/pdf/BCUCLUJ_FP_279098_1924_001_001.pdf