Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Umor Vineri 23 Aprilie 2021 - 14587
Umor... intelectual.

Dupa ce si-a scrantit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat: "Stiam ca la varsta mea te scrantesti la  cap, nu la picior."

 

 

 Celebrul compositor Hans von Bülow, plimbandu-se intr-o seara prin Berlin, ingandurat, s-a lovit de un  trecator.

Acesta s-a oprit iritat si se rasti la   muzician:

- Dobitoc!

Bülow isi scoase palaria si spuse:

- Incantat de cunostinta, numele meu este Bülow!

 

 

Un lingusitor ii atrase atentia lui Oliver Cromwell, care intra biruitor in Londra, ce multa lume se  stransese sa-l vada.

"Tot atatia ar fi fost si daca m-ar fi  dus la esafod", fu raspunsul.

 

 

 O echipa de zidari lucra la repararea   parterului unei case cumparate de celebrul tenor Enrico Caruso (1873-1921). Intr-o zi, in timp ce cantaretul repeta cateva arii intr-o camera   de la etajul I, se prezenta la el maistrul.

- Doriti sa terminam reparatiile luna asta?

- Bineinteles! - raspunde  Caruso.

Atunci, fiti amabil si nu mai cantati.  Imediat ce va aud, oamenii mei lasa totul balta si stau sa va  asculte...

A fost, povestita mai tarziu de Caruso, cel mai frumos compliment care i s-a facut  vreodata.

 

 

 

 Marele scriitor irlandez George Bernard Shaw a fost invitat ca punct de atractie la masa unor aristocrati.

Amfitrioana, cunoscuta pentru inteligenta sa cam subreda, facu imprudenta sa-l   intrebe:

- Spuneti-mi, va rog: am auzit ca pestele regenereaza  materia cenusie. Ce peste ma sfatuiti sa consum?

- Balena ! -raspunse prompt Shaw.

 

 

 

Dupa ce a esuat in campania militara din Rusia, in 1812, Napoleon se retragea grabit spre vest.

In dreptul raului Niemen, el impreuna cu suita sa se  oprira si cerura ajutorul unui taran barcagiu din imprejurimi sa-i treaca pe celalalt mal.

Cand taranul ii ajuta sa treaca raul, Napoleon se interesa:

- Multi dezertori au trecut raul zilele acestea?

Naiv, taranul i-a raspuns:

- Niciunul, dumneavoastra sunteti primul.

 

 

 Imparatului Octavian Augustus ii  fu prezentat un grec care semana uimitor cu el si, in plus, avea si cam aceeasi varsta.

Glumind, Augustus il intreba daca nu cumva maica-sa fusese  in tineretea ei pe la Roma, cam prin vremea cand si tatal imparatului era tanar.

Raspunsul grecului fu prompt:

- Mama nu a fost, dar tatal meu a stat la Roma mai de mult. Cam cu un an inainte de nasterea ta, Cezar!

 

 

N.T. Orasanu, poet si publicist,autor de epigrame si pamflete politice, a fost trimis in timpul domniei lui Cuza de nenumarate ori la inchisoarea Vacaresti, fiindca pe vremea aceea exista  arestul preventiv pentru delicte de presa. De cate ori Orasanu scria cate un  articol violent sau atingator la Voda, isi trimitea imediat salteaua, plapuma  si pernele la Vacaresti.

Directorul penitenciarului nu voia sa le  primeasca, insa Orasanu ii  raspundea:

- Nu-ti fie teama, o sa primesti si  ordinul peste cateva ceasuri.

Fapt ce se adeverea intotdeauna.

 

 

 

Un amic al lui Caragiale i s-a plans acestuia intr-o zi:

- Auzi, nene Iancule, nerusinatul ala de Georgescu, nepricopsitul, coate-goale ala, a indraznit sa ma faca tampit si  idiot.

- Cand, stimabile? l-a intrebat Caragiale cu un aer scandalizat.

- Acum o  ora.

- Ce magar! a exclamat Caragiale.

Apoi, luandu-l gura pe  dinainte:

- Totdeauna a fost in intarziere  neispravitul asta!

 

 

In anul 1906 trebuia sa se formeze un nou guvern francez. Cel desemnat cu formarea lui, Ferdinand Sarrien, a invitat acasa cativa oameni politici pentru consultari, printre care si pe  Georges Clemenceau. In timpul discutiilor s-a servit un bufet rece.

Vazand ca dintre oaspeti numai Clemenceau nu mananca nimic, gazda l-a  intrebat:

- Dumneata ce doresti, domnule  Clemenceau?

Internele, a raspuns  acesta.

A doua zi, Clemenceau a depus juramantul   ca ministru de interne!

 

 

Ziaristul si prozatorul Anton   Bacalbasa a fost invitat intr-o seara la o petrecere. Printre ceilalti   invitati se afla si un general in retragere.

Acesta tocmai citise volumul de schite satirice in care scriitorul demasca tarele vietii cazone. Fara sa stie ca scriitorul se afla chiar in fata sa, generalul indignat ameninta ca il va   chema pe autor in fata justitiei pentru injurii aduse corpului ofiteresc, la  care Bacalbasa a intervenit:

- Lasati-l, domnule general. Cine stie   ce amarat o fi si scriitorul asta. Nu vedeti? Pana si numele il are ca vai de capul lui, ba cal, ba sa!

 

 

 

Anton Bacalbasa a scris o epigrama referitoare la Victor Babes:

Ba bei,

Ba besi,

Tot acolo iesi.

La care Babes a raspuns:

Ba cal, ba sa,

Tot magar sadea.

 

 

 

In ajunul mortii  inteleptului  Socrate, un prieten se duce la inchisoare sa-l viziteze si dadu acolo peste un profesor de muzica, care il invata pe filozof un cantec la lira.

- Pai cum - exclama prietenul - maine vei muri si astazi mai inveti un cantec nou?!

Iar Socrate i-a raspuns:

- Dar cand sa-l mai invat, dragul  meu?

 

 

Intr-o zi, ducele Jacques-Henri de  Duras, vazandu-l pe filozoful Descartes cum se delecta cu niste specialitati culinare, ii zise in batjocura:

- Cum, si filozofii mananca lucruri   atat de bune?

- De ce nu? - ii raspunse Rene  Descartes - iti inchipui poate ca natura a creat lucruri delicioase numai  pentru prosti?

 

 

In carnetele sale,Leonardo da Vinci  si-a notat, alaturi de numeroase schite, studii, informatii, si unele anecdote spuse prietenilor. Iata una din ele:

Un pictor care avea niste copii foarte  urati, fiind intrebat cum e cu putinta ca el, care a pictat tablouri atat de frumoase, are astfel de copii, a raspus ca:

"Tablourile le-am pictat ziua, in timp   ce pe copii i-am facut noaptea!"

 

 

Cea mai importanta descoperire   atribuita lui Pitagora este celebra teorema care-i poarta  numele: patratul lungimii ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu

suma patratelor lungimilor catetelor.

Legenda spune ca, dandu-si seama de  importanta extraordinara a descoperirii sale, de bucurie, el a dat un mare  ospat in cinstea zeilor, pentru care a sacrificat o

suta de boi, la care au  fost invitati atat bogatii, cat si saracii.

Despre aceasta imprejurare Hegel a facut o observatie ironica:

"A fost o veselie si o sarbatoare a  spiritului. pe socoteala boilor!"

 

 

Sotia filozofului si matematicianului grec  Pitagora era o femeie instruita si inteligenta.

Fiind intrebata dupa cat timp se   purifica o femeie care s-a impreunat cu un barbat,a raspuns:

"Cu propriul sot, imediat, cu altul,  niciodata".

 

 

Talleyrand statea intr-o zi intre doamna de Stael si doamna de Récamier, galant cu amandoua, totusi cu o nuanta destul de pronuntata pentru cea de-a doua.

- In sfirsit -spuse d-na de  Stael, oarecum dezamagita - daca am cadea amandoua in apa, pe care ai  salva-o mai intai?

- O, doamna baroana - raspunse  Talleyrand - sunt sigur ca inotati ca un inger.

 

 

 

Filosoful francez Fontenelle (1657-1757), nepotul lui Corneille, se duce intr-o zi  dis-de-dimineata in vizita la o doamna cu care era prieten. Doamna il primeste  in capot si se scuza:

- Vedeti, domnule Fontenelle, ma scol  pentru dvs.!

- Da, doamna, dar va culcati pentru  altul! - mormai suparat filosoful.

 

 

Obiceiul marelui dramaturg francez  Jean Racine era sa-si declame versurile plimbandu-se. Nu de putine ori    uita unde se afla si le recita cu glas tare.

Patetismul cu care le spunea  misca de multe ori pe muncitorii care lucrau la palatul Tuilleries. Acestia  credeau despre dansul ca e un om deznadajduit, care avea de gand sa se  sinucida!

 

 

Henric VIII, regele Angliei, hotari sa trimita un  episcop la Francisc I , regele Frantei, intr-o vreme cand relatiile dintre cei doi monarhi erau foarte incordate.

Episcopul ii obiecta ca misiunea incredintata ii punea viata in primejdie.

- Sa nu-ti fie teama! riposta  Henric. Daca Francisc te va ucide, voi pune sa fie decapitati francezii aflati in puterea mea.

- Va cred, spuse episcopul.  Mi-e teama insa ca nici unul din capetele lor nu se va potrivi pe umerii  mei!

 

 

 

Napoleon avea o formula favorita pentru a-si  exprima dispretul pentru cineva:

- E penultimul dintre  oameni!

Intrebat de ce penultimul, imparatul a   raspuns:- Ca sa nu descurajez pe nimeni.

0 comentarii3094 vizualizări09 decembrie 2020




[ Închide secţiunea de comentarii ]

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu





rss 2.0
rss 2.0