Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Atitudine Sambata 15 Decembrie 2018 - 294 vizitatori azi
OCTAVIAN UTALEA - un sangeorzan al Marii Uniri.

A fost fiul invatatorului Stefan Utalea din Sangeorz-Bai. S-a nascut in 11 februarie 1868, la Maieru, pe cand tatal sau era invatator acolo si se casatorise cu Ana Gusa din Rodna, vaduva. Mutandu-se parintii, peste un an, la Sangeorz, Octavian si-a petrecut copilaria parcurgand clasele primare si triviale. In continuare a urmat cursurile Gimnaziului superior roman din Nasaud unde a fost elev intre anii 1881-1889, fiind unele chiar foarte bun[1]. A studiat dreptul la Universitatea "Ferencz József" din Cluj (1889-1893). Pe timpul studentiei a avut "bursa granicereasca Nasaud". In 1906 obtinuse atestatul de libera profesare a avocaturii. In evidentele Universitatii apare cu numele romanesc, Utalea Octavianu[2]. Apoi a facut o lunga stagiatura la Targu-Mures, incat la intoarcere la Rodna, de unde fusese mama lui, era extrem de bine pregatit ca sa fie un bun aparator ale cauzelor romanilor.

S-a casatorit cu Elena Silasi, fiica protopopului greco-catolic din Bistrita, fiind si aceasta un motiv de stransa amicitie cu memorandistul Gherasim Domide.

Anii urmatori, nu prea multi la numar, pana la inceperea Primului Razboi Mondial, aici i-a trait si in ambianta framantarilor si agitatiilor politice[3].

Odata cu inceperea razboiului, la 45 de ani, a fost mobilizat in armata ungara si trimis pe front cu grad de ofiter. In cei patru ani a cunoscut a cunoscut toate greutatile si mizeriile pe care le aduce razboiul. In toamna anului 1918 se afla ca militar in garnizoana Clujului. Cu acest prilej cunoaste pe Amos Francu si ii devine un colaborator apropiat[4]. Fapt e ca evenimentele il scoasera in intaile randuri ale militarilor romani, chiar si ale ofiterilor, stranse in jurul nucleului romanesc din Cluj, al carui conducator era Amos Francu.

Intr-una din lucrarile sale, istoricul Stefan Pascu mentiona ca "dupa mai multe intalniri, s-a hotarat trimiterea unei delegatii la Budapesta pentru a lua legatura cu deputatii romani si a le cere sa actioneze mai hotarat si fara intarziere, altfel vor actiona clujenii. Conducatorul delegatiei, locotenentul dr. Octavian Utalea, formata din locotenent Gheorghe Trif, locotenent Simion Rusu, locotenent Gheorghe Muresan si sublocotenent Traian Chirileanul, a luat legatura cu deputatii romani care i-au impartasit planul si i-au sfatuit sa se intoarca acasa pentru a nu fi arestati. Inainte de a parasi Budapesta, delegatii clujeni au copiat declaratia ce urma sa fie citita in parlament, care de altfel fusese copiata in prealabil in mai multe exemplare de studenti cu scopul de a o raspandi in cazul ca cenzura i-ar fi interzis publicarea in presa"[5].

Plecata la 15 octombrie in capitala Ungariei, delegatia afla masurile luate de capii politici romani, au luat legatura cu Partidul National Roman (PNR) si, pentru coordonarea actiunilor, au hotarat trimiterea saptamanala a cate unui curier de la Cluj la Budapesta. De asemenea, de comun acord cu fruntasii PNR, s-a hotarat organizarea propagandei studentesti intre romani, pentru ca acestia sa revina acasa cu arme si munitii de la unitatile militare, spre a fi gata in eventualitatea unei "revolutii"[6]. Discutiile de la Budapesta, instructiunile primite au dat siguranta si insufletire tinerilor clujeni; in consfatuirile tinute s-a discutat chiar planul ocuparii de catre studenti a Clujului cu ajutorul trupelor din garnizoana, formata in majoritate de romani[7].

Aceasta actiune a premers cu cateva zile deschiderea lucrarilor parlamentului la Budapesta, in care la 18 octombrie 1918 deputatii romani prin Alexandru Vaida-Voievod au citit Declaratia de autodeterminare a natiunii romane adoptata de Comitetul Executiv al PNR in sedinta din 12 octombrie, la Oradea, care trebuie socotita un document istoric unic, capital, pentru miscarea revolutionara de unire in mersul de inaintare catre Alba Iulia[8].

La Cluj evenimentele evoluau de la o zi la alta surprinzator de decis, sporind randurile celor care s-au pus in slujba autodeterminarii si unirii. Garnizoana  militara fiind mare, adunase foarte multi ostasi si ofiteri romani, incat organele nationale se bazau la nevoie si pe armele acestora; ele au si impus preluarea puterii si administratiei locale[9]. Alaturi de alti ofiteri, Octavian Utalea participa la organizarea lor in "Garda Nationala Romana" care, in final, atinge cifra de 3.000 de ostasi[10]. Tot sub presiunea militarilor s-a format Senatul National Roman, compus din 100 de persoane, jumatate civili si jumatate militari, care la randu-i a ales un comitet executiv in frunte cu Amos Francu, presedinte, si intre membri era si Octavian Utalea insarcinat cu probleme militare, un fel de comisar al armatei[11]. A fost acela momentul legarii lui pentru toata viata profesionala, publica si politica cu Clujul postbelic[12].

A urmat indata Alba Iulia la ale carei consacrari pentru a doua oara in istoria Romaniei a fost prezent, ca reprezentant al maselor la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, cu o serie de atributii cum aveau mai ales militarii delegati. Arhivele clujene ale perioadei de lupta din jurul Unirii contin extrem de multe din faptele lui de o devotiune neclintita si o competenta de conducator fara gres[13].

Calitatile intelectuale, experienta complexa profesionala, militara si revolutionara, cat si atasamentul la cauza intaririi statului national unitar roman dupa Unire, fac nelipsit aportul lui, incat a fost numit subprefect al judetului Cojocna (Cluj). Fiind inscaunat in 1919 cu conducerea subprefecturii judetului, prima organizare romaneasca a judetului Cluj, este aproape, exclusiv, opera domnului Octavian Utalea. In aceasta functie era si in anul 1922 cand i s-a acordat "Ordinul Coroana Romaniei in grad de ofiter"[14]. In anul 1923, pentru vechimea si bogata activitate, "Astra" l-a declarat "membru fondator", acordandu-i o diploma atestatoare a acestei calitati[15].

Incepand cu data de 1 mai 1923 a devenit primar al Clujului. In toata activitatea sa, in tot ce a facut, a dat dovada de multa pricepere si a fost un bun administrator al orasului[16]. Amintim in cele ce urmeaza cateva din realizarile importante in perioada mandatului de primar al lui Octavian Utalea:

- 27 noiembrie 1923, Consiliul orasenesc Cluj voteaza Regulamentul despre taxele comunale[17];

- inainte de 15 ianuarie 1924, din Comitetul executiv pentru ridicarea statuii lui Avram Iancu facea parte generalul de divizie Nicolae Petala, sefii autoritatilor locale din Cluj si mai multi profesori universitari. Orasul Cluj a facut o donatie de 50.000 lei pentru fondul statuii, iar Ministerul de Razboi a dat doua vagoane de arama[18];

- 29 ianuarie 1924, Consiliul orasului Cluj hotaraste, in calitate de proprietar al imobilului din str. Memorandului nr. 21, asa numit "Reduta", sa inchirieze sala mare, contra unei taxe de 4.000 lei/zi pentru baluri si alte petreceri, 1.000 lei pentru adunari, 500 lei pentru serate literare si conferinte stiintifice, gratuit pentru adunari si serbari nationale si 300 lei pe seara pentru scoala de dans[19];

- 4 martie 1924, primarul Clujului, dr. Octavian Utalea, trimite o adresa sculptorului italian Ettore Ferrari, in care se spune ca municipalitatea a luat cunostinta cu satisfactie ca "basoreliefurile cu care, cu spiritul cel mai latinesc voiti sa infrumusetati orasul nostru, sunt gata". Ii trimite 300 de lire italiene si arata ca orasul va fi fericit de a avea "opera celui mai mare sculptor din lume. Numele dumneavoastra, precum si opera vor ramane pentru totdeauna in Dacia Traiana…"[20];

- 24 martie 1924, Consiliul orasului deleaga o comisie formata din primarul,          dr. Octavian Utalea, prim notarul, dr. Nicolae Carpinisan si ing. sef V. Ciortea, "pentru a studia la Viena chestiunile edilitare in general si chestiunea curateniei in special. Cu aceasta ocaziune, in urma aprobarii Ministerului de Interne, comisiunea va cumpara pentru oras un autostropitor si un automaturator. Comisiunea va pleca in primele zile ale lunii aprilie"[21];

- 29 martie 1924, in sedinta a VIII-a a Comisiei administrative a orasului Cluj se instiinteaza ca Sectia culturala a Comisiei a trimis 10.000 lei pentru Consiliul studentilor in medicina din Bucuresti, scolilor primare s-au acordat 20.000 lei din bugetul trecut si 63.170 lei din bugetul in curs[22];

- 3 mai 1924, in urma dispozitiei Comisiei de Ocol pentru expropriere si improprietarire din Cluj s-au predat din proprietatea orasului numita "Mosia Tarcea" 100 iugare cadastrale Episcopiei Ortodoxe Romane, 300 iugare cadastrale "pentru completarea pasunii Feiurd(eni)", 300 iugare cadastrale "pentru completarea pasunea comunelor Cara, Apahida si Sanmiclaus (azi Sannicoara), 300 iugare cadastrale "pentru lot zootehnic" si 1395 iugare si 78 stanjeni "pentru pasunea comunala Cluj"[23];

- 26 mai 1924, Consiliul orasenesc publica un concurs pentru livrarea catre Primarie a "54 randuri de haine de vara (constand din bluza, vesta si pantaloni), 48 bucati de chipiuri, 48 perechi de ghete si 6 perechi de cizme pentru oamenii de serviciu orasenesti";

- 30 mai 1924, Consiliul orasului Cluj decide "lichidarea inventarului viu si mort al mosiei Tarcea" a orasului, in urma exproprierii de teren[24];

- inainte de 15 iunie 1924, o comisie formata din prim-notarul orasului, dr. Carpinisan, consilierul Moga, inginerul-sef al orasului, Ciortea si prof. Augustin Maior si un inginer specialist "a plecat la Oradea Mare pentru studierea uzinelor electrice, de apa si alte diferite instructiuni, in vederea transformarii si amplificarii uzinelor similare din orasul nostru"[25];

- 29 octombrie 1924, in sedinta consiliului orasenesc se decide vinderea prin licitatie publica a circa 17.500 kg. grau de toamna, 11.500 kg. grau de primavara, 17.000 kg. porumb si 1.500 kg. secara, la 30 decembrie 1924[26];

- inainte de 1 noiembrie 1924, primaria doneaza 1 milion lei "pentru edificarea unei scoli in str. Fantanelelor si o casa in comuna Feleac pentru scoala"[27];

- 30 noiembrie 1924, sosesc in Cluj reprezentanti ai Societatii Scriitorilor Romani din Bucuresti, care fac un turneu cultural in Ardeal. Au fost primiti la gara de primarul orasului si de alte oficialitati ale orasului. Dupa amiaza, la mora 16,00, a avut loc "o sezatoare culturala la Teatrul National"[28]. Cu aceasta ocazie d-l Octavian Goga, in calitate de presedinte al scriitorilor, i-a multumit pentru calduroasa primire[29], dar si de serbarea frumoasa care a avut loc in 30 martie 1924 in prezenta ministrului Alexandru Lapedatu, apoi de stabilirea la Cluj a Sindicatului Presei Romane din Ardeal. Cu acest prilej primarul dr. Octavian Utalea a oferit suma de 10.000 lei promitand ca se va ingriji sa dea loc pentru Casa Presei a carei ridicare "o asteapta cu dragoste"[30];

- 30 noiembrie 1924, Albert Thomas, fost ministru francez viziteaza Clujul "pentru a se informa despre situatia muncitorilor de la noi"; a fost primit la gara de primarul Clujului, prefectul judetului si de alte oficialitati. Primaria a dat in onoarea lui un banchet la restaurantul "New York"[31];

- 2 februarie 1925, Consiliul orasului Cluj inchiriaza sala "Reduta" (azi cladirea Muzeului Etnografic), cu dependintele din str. Memorandului nr. 21, Corpului VI Armata, pe timp de 25 de ani, pentru a se muta aici Cercul Militar[32];

- 5 februarie 1925, are loc o serata dansanta a functionarilor primariei in saloanele hotelului "New York" (azi Continental), sub patronajul prefectului judetului, Septimiu Muresan, presedinte al comitetului aranjator fiind dr. Octavian Utalea[33];

- inainte de 15 februarie 1925, dr. Octavian Utalea, primarul orasului Cluj este decorat cu ordinul "Coroana Romaniei" in grad de comandor[34];

-  25 februarie 1925, Consiliul orasenesc este format din: dr. Octavian Utalea - primar, dr. Nicolae Carpinisan - prim-notar, dr. Dionisie Pop - prim jurisconsult, dr. Victor Bolfa, Aurel Moga si G. Peptea - consilieri. Inginer-sef al orasului este Victor Ciortea[35];

- 25 februarie 1925, Consiliul orasenesc Cluj da in arenda Societatii Intreprinderile de electricitate SA din Cluj Uzinele electrice si intreprinderea pentru instalatiuni electrice, proprietatea orasului Cluj. Uzina electrica a fost construita in anul 1906 si condusa pana la finele anului 1922, prin concesionare, de firma "Ganz", iar la 1 ianuarie 1923 a fost preluata in regia orasului Cluj[36];

- inainte de 1 aprilie 1925, primarul orasului Cluj, dr. Octavian Utalea, prim-notarul orasului, dr. Nicolae Carpinisan si consilierul Aurel Moga sunt decorati cu ordinul "Rasplata Muncii"[37];

- 1 mai 1925, are loc, intr-un cadru solemn, improprietarirea functionarilor cu loturi de casa: "La capatul strazii Grigorescu s-au ridicat 5 tribune frumos impodobite cu tricolor. La festivitate au luat parte, pe langa un insemnat numar de functionari, d-l ministru Alexandru Lapedatu, PS Episcop al Clujului, Nicolae Ivan, d-l general comandant al Corpului VI Armata, Danila Pop, d-l prefect al judetului, d-l primar, d-l prefect al Politiei"[38];

- 17 ianuarie 1926, se deschide in prezenta ministrului Cultelor si Artelor "Scoala de pictura in pavilionul de patinaj din parcul orasului". La inaugurarea festiva a Scolii de Arte Frumoase au vorbit: episcopul Nicolae Ivan, dr. Emil Racovita, Pictorul Al. Popp - directorul Scolii de arte Frumoase, pictorul Popoviciu de la Iasi, primarul Clujului - Octavian Utalea si Alexandru Lapedatu - ministrul Cultelor si Artelor. A urmat un banchet la hotelul "New York" unde au toastat pentru noua institutie creata: Ion Minulescu, dr. Emil Racovita, Elie Daianu, g-ral Anastasiu, Gh. Bogdan-Duica, Jules Guiart, Ioan Lupas, Dosza Andras, Alexandru Borza, Virgil Barbat si Catul Bogdan[39].

In aceasta perioada s-a implicat activ si in probleme ce priveau ortodoxia clujeana. A participat la solemnitatea punerii pietrei fundamentale la Catedrala ortodoxa din Cluj, care a avut loc la 7 octombrie 1923. La aceasta solemnitate, pe langa oficialitatile locale, au mai participat principele Carol, mitropolitul Ardealului Nicolae Balan, ministrul Banu, ca reprezentant al guvernului, Alexandru Lapedatu, Vasile Goldis, episcopul ortodox al Clujului Nicolae Ivan. In numele orasului, primarul Octavian Utalea a multumit Altetei Sale Regale Principele Carol si distinsilor reprezentanti ai guvernului pentru ca au luat parte la unul "din cele mai importante evenimente ce s-au produs in Cluj", aratand "toate suferintele indurate in trecut de aceasta biserica" ( ortodoxa, s.n.). "Astazi, - termina domnul doctor Utalea - soarele dreptatii a rasarit si pentru noi si nu putem stapani lacrimile de bucurie cand dupa rasaritul soarelui dreptatii vedem rasarind in inima Ardealului - liber pentru vesnicie - prima Catedrala romaneasca, de mangaiere pentru suferintele trecutului si izvor nesecat de energii si nadejdi pentru viitor". Cuvantul domnului primar a fost calduros ovationat[40].

Pe taram politic a activat in randul liberalilor. Domnia-sa a fost candidatul Partidului Liberal pentru un scaun de senator al Clujului cunoscandu-i-se trecutul si tragerea de inima pe care a aratat-o, totdeauna, fata de orasul si judetul Cluj. Ziarul "Natiunea" mentiona ca atata timp cat a fost primar al orasului, "a facut o serie intreaga de lucruri importante pentru capitala Ardealului, printre care remarcam:

- a facut muzeul etnologic al Ardealului, daruind cladirea proprietate a primariei, din Piata Mihai Viteazul li acordandu-i o subventie de un milion;

- a construit pravaliile de langa pod pe care le-a inchiriat comerciantilor romani, dand astfel un impuls vietii comerciale romanesti. Aceste pravalii, pe langa aceasta, mai aduc orasului venit anual de peste un milion;

- a facut sapte strazi in diferite cartiere ale orasului, aprovizionandu-le cu apa, canal si lumina electrica;

- a donat o cladire, proprietatea primariei, de langa Feleac, in care s-a facut scoala primara pentru comuna de mai sus;

- a donat baroului avocatial terenul de langa Teatrul National pentru construirea palatului baroului;

- a amplificat uzina electrica si uzina de apa din Cluj.

Tinem sa remarcam ca toate aceste imbunatatiri aduse capitalei Ardealului, s-au facut numai din economii bugetare, fara a se supune populatia la taxe noi.

Toate aceste opere infaptuite de dr. Octavian Utalea ii dau dreptul la unanima recunostinta a populatiei orasului nostru"[41].

Una dintre institutiile politico-administrative deosebit de importante care, in perioada interbelica, isi avea sediul in municipiul Cluj, a fost Prefectura judetului Cluj. Printre cei care au detinut functia de prefect in perioada interbelica a fost si dr. Octavian Utalea, demnitate pe care a exercitat-o incepand cu 17 martie 1926 si pana la 2 aprilie 1926[42].

In 1929 a urmat pensionarea si a mai trait putin. In vremea din urma a trait in comuna Chiochis, unde sotia avea o proprietate (si conform traditiei reveneau la meleagurile natale toti cei plecati de la "tara"), la care s-au intors, unde el a decedat si a fost inmormantat in mai 1932[43]. Dupa un timp, in 1938, a fost reinhumat langa parintii sai din cimitirul bisericii din Sangeorz-Bai[44].

Un om al generatiei Unirii a fost acest Octavian Utalea, bun, modest si pilduitor in toate ale vietii[45].

 

 

 

Alexandru Daraban.

 




[1] Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. VII - Memoria culturii, Editura Virtus Romana Rediviva,       Cluj-Napoca, 1993, p. 309.

[2] Lazar Marian, Primarii Clujului: 1919-2012, Cluj-Napoca, 2013, p. 52; Cornel Sigmirean, Istoria formarii intelectualitatii romanesti din Transilvania si Banat in epoca moderna, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000.

[3] Teodor Tanco, op. cit., p. 310.

[4] Lazar Marian, op. cit., pp. 52-53; Teodor Tanco, op. cit., p. 310.

[5] Stefan Pascu, Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, Cluj, 1968, pp. 324-325; Teodor Tanco, op. cit.,     pp. 310-311.

[6] Emil Dandea, Miscarile studentesti din anul 1918, in "Almanahul Societatii Academice "Petru Maior"     (1919-1929), Editura Cartea Romaneasca, Cluj, 1929, p. 88; Ioan Aurel Pop, Contributii studentesti la miscarea pentru Unirea Transilvaniei cu Romania (1918), in "Studia Univ. Babes-Bolyai - Historia", 1978, nr. 2, p. 65.

[7] Ibidem, pp. 88-89; ibidem.

[8] Teodor Tanco, op. cit., p. 311.

[9] Ibidem.

[10] Lazar Marian, op. cit., p. 53.

[11] Stefan Pascu, op. cit., p. 349; Teodor Tanco, op. cit., p. 311.

[12] Teodor Tanco, op. cit., p. 311.

[13] Ibidem, p. 312; Lazar Marian, op. cit., p. 53.

[14] Administratia, Anul IV, Cluj, nr. 4/15 februarie 1925, p. 8

[15] Teodor Tanco, op. cit., p. 312; Lazar Marian, op. cit., p. 53.

[16] Ibidem.

[17] Vasile Lechintan, Primaria clujeana in perioada interbelica, in 80 de ani de administratie romaneasca la Cluj-Napoca, vol. I, (Dan Brudascu, coordonator),  Cluj-Napoca : s.n., 1999, p. 36.

[18] Ibidem, pp. 36-37.

[19] Ibidem, p. 37.

[20] Ibidem.

[21] Ibidem.

[22] Ibidem.

[23]  Ibidem, pp. 37-38.

[24] Ibidem, p. 38.

 [25] Ibidem.

[26] Ibidem.

[27] Ibidem.

[28] Ibidem.

[29] Renasterea, Cluj, 1924, nr. 49, p. 2.

[30] Ibidem, nr. 14, p. 3.

[31] Vasile Lechintan, op. cit., p. 38.

[32] Ibidem, pp. 38-39.

[33] Ibidem, p. 39.

[34] Ibidem.

[35] Ibidem.

[36] Ibidem.

[37] Ibidem.

[38] Ibidem; Renasterea, Cluj, 1925, nr. 18, p. 7.

[39] Ibidem, p. 40; Renasterea, Cluj, 1926, nr.3, p. 7 si nr. 4, p. 4.

[40] Renasterea, Cluj, 1923, nr. 6, p. 8.

[41] Natiunea, Cluj, Anul I, 1927, nr. 140 (7 iulie), p. 3.

[42] Vasile Lechintan, Prefectura judetului Cluj, in 80 de ani de administratie romaneasca la Cluj-Napoca, vol. I, (Dan Brudascu, coordonator),  Cluj-Napoca : s.n., 1999, p. 97.

[43] Buletinul Oficial al municipiului Cluj, Anul XII, 1932, nr. 10, pp. 4-5; Teodor Tanco, op. cit., p. 312.

[44] Teodor Tanco, op. cit., p. 312.

[45] Ibidem.

0 comentarii1939 vizualizări07 august 2018




rss 2.0
rss 2.0