Analize-Comentarii Marti 26 Septembrie 2017 - 18238 vizitatori azi
Folclorul sub influenta realismului socialist in ziarul Lupta Ardealului.

Anul 1948 trebuie socotit anul intreruperii oricaror legaturi cu civilizatia si cultura occidentala si al reorientarii intregii vieti culturale spre Uniunea Sovietica. Din punctul de vedere al partidului, poporul nu are nevoie de produsele artistice burgheze. Proza, poezia, teatrul, critica, istoria literara, stiintele au dreptul sa fiinteze numai cu conditia adoptarii materialismului dialectic si istoric (ca unica doctrina), iar artei in general nu i se permite sa existe in afara "cauzei generale a proletariatului". Analiza si judecata de valoare a unei opere pot fi facute doar din perspectiva contributiei acesteia la construirea socialismului in Republica Populara Romana (RPR).

Un rol din ce in ce mai mare au acum criticii de partid care, amendand neobosit fiecare infima abatere de la indicatiile Partidului Muncitoresc Roman (PMR) si de la canoanele realismului socialist, sa constituie in falanga atotputernica a Inchizitiei locale strict subordonate celei moscovite[1].

In literatura romana realismul socialist se afirma in anul 1948 odata cu ciclul celor trei articole publicate in Scanteia sub semnatura lui Sorin Toma, intitulate "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei", despre opera poetica a lui Tudor Arghezi. Limbajul este de o duritate extrema si marcheaza ruperea totala fata de valorile trecutului: "Cu un urat mirositor vocabular […], Arghezi nu face in poezie decat ceea ce a facut Picasso in pictura, introducand ca material artistic excrementele… Crampeie de frumusete adevarata se mai intalnesc pe ici-colo in poeziile lui Arghezi…"

Reintoarse in orasul de pe Somesul Mic, personalitati valide ale culturii, scriitori de valoare precum Lucian Blaga, Emil Isac, Ion Agarbiceanu, Victor Papilian se vor izbi constant de psihoza unor oficialitati care blocheaza aparitia unei reviste culturale a romanilor ardeleni[2]. Golul revuistic este superficial umplut de paginile acordate scriitorilor si literaturii de ziarele clujene Tribuna noua si Lupta Ardealului[3].

Strategiile de patrundere in epicentrul fenomenului cultural capata o finalitate partiala in 1948, cand se reuseste editarea unui supliment literar al ziarului de partid Lupta Ardealului, cu sprijinul Comitetului Judetean Cluj al PMR, incepand cu data de 7 noiembrie 1948. Suplimentul a contribuit la indrumarea ideologica a scriitorilor din aceasta regiune[4].

Tot in acest ziar s-a avut in vedere si adaptarea folclorului la cerintele zilei, in care se aratau bucuriile celor saraci si mijlocasi, a intregului popor muncitor pentru trecere in stapanirea statului a pamanturilor mosieresti. In randurile ce urmeaza venim cu doua exemple care ilustreaza acest fapt.

 

Foaie verde de cicoare

 

Foaie verde de cicoare

Sa vezi in Caianul Mare

Patruzeci de plugusoare

Sunt gata pentru ogoare

 

Sunt gata pentru a ara

Ogorul primavara

Pamantul sa-l rascoleasca

Chiaburimea sa plesneasca

 

Foaie verde lemn uscat

Partidul ne-a invatat

Ca muncind cu vrednicie

Vom scapa de saracie

 

Nu stiam de ani si ani

Ca chiaburii ni-s dusmani

Saraci, fiti cu mintea treaza

Ca bogatii saboteaza

 

Armata Rosie mai frate

Ne-a dat libertate

Iar tovarasul Stalin

Ne-arata cum sa muncim

 

Si Partidul nostru ne-a spus

Ce sarcini avem de dus

Ce sarcini avem si noi

Ca sa scapam de ciocoi

 

Foaie verde de mohor

Mai tovaras muncitor

Tu muncind, muncind din zor

Scoti tractor dupa tractor.

 

Si ni-l dai sa-l folosim

Rodul sa il inmultim

Ca apoi pana la anul

Sa-mplinim cu totii Planul[5].

 

*

 

Frunza verde baraboi,

Am scapat mai frati si noi

De boieri si de ciocoi

Care ne-au robit pe noi.

Fara mila ne-au robit

Si ca trantori n-au muncit,

Azi in toi de primavara

Ne-nsiram cu toti pe-ogoare

Cu pluguri si cu tractoare

Care ne dau spor la munca

Sa avem recolta multa

Hai, tarani, haideti cu totii

Sa dam la carte baietii

Ca azi nu suntem slugoi

La boieri si la ciocoi

Azi avem parte si noi

La camine si la scoli.

Foaie verde, foaie lata

Cum era mai, frati odata

Ca la scoala n-aveai parte

De scrisoare si de carte

Dar astazi poti invata

Traiasca Republica[6]!

 

 

 Material de Alexandru Daraban. 



[1] Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (Editori: Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile), Raport Final, Bucuresti, Editura Humanitas, 2007p. 311; Eugen Negrici, Literatura romana sub comunism, Bucuresti, Editura Fundatiei PRO, 2003, pp. 77 si urm.

[2]Diana Campan, Literatura realismului socialist si initiativele grupului "Steaua" (www.uab.ro/reviste_recunoscute/philologica/philologica_2000/02d_campean.doc).

[3] Ibidem, p. 13.

[4] Tudor Crisan, Cinci ani de lupta pentru o literatura noua, in "Almanahul literar", Cluj, Anul I, 1950, nr. 4,   pp. 70-79.

[5] Lupta Ardealului, Anul V, 1949, nr. 767 (Supliment "Lupta satelor"), p. 2 (Versurile poarta semnatura lui Tarmure Gheorghe, taran muncitor, Caianul Mare - Somes).

[6] Ibidem, nr. 809, p. 2 (Versurile poarta semnatura lui Pop Vasile, taran muncitor din Agriesul de Sus, plasa Beclean, judetul Somes).

0 comentarii945 vizualizări17 august 2017




rss 2.0
rss 2.0