Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Patriotism Marti 18 Decembrie 2018 - 17994 vizitatori azi
Cantecele patriotice, secvente din istoria tarii.

Intotdeauna a existat o forma artistica prin care poporul nostru si-a putut exprima atitudinea fata de marile evenimente si realitati istorice. Mai intai, prin creatiile poetice de factura populara, asociate cu cele muzicale si apoi, prin cele culte, puse in valoare de marii creatori de arta. Ca gen autonom si de-o larga accesibilitate s-a dovedit cantecul patriotic. El n-a fost" inventat’’ de niciun regim politic, ci a aparut din dorinta mobilizatoare de implinire a unor idealuri sociale, de evocare a evenimentelor glorioase si a unor personalitati, devenite simbol in istoria neamului romanesc. Cantecul patriotic s-a impus in preajma Revolutiei de la 1848, avand ca surse vechile cantece cu continut social, dar si sub influenta cantecului francez "Marseillesa’’. Impresionat de Adunarea Nationala de la Blaj, din 1848, Andrei Muresanu scrie poezia " Un rasunet’’ care, in 1990 a devenit Imnul de Stat al Romaniei, cu titlul "Desteapta-te romane !’’. El a fost cantat  cu voci rasunatoare prin munti de ostenii lui Avram Iancu, cu voci soptite in timpuri primejdioase, dar a reusit sa treaca mereu peste obstacole si sa se transmita din generatie in generatie’’. Poezia si muzica imnului sunt nemuritoare si au intrat in fondul de aur al liricii patriotice romanesti. In anii ce au urmat, cantecul patriotic a primit noi valente emotionale, devenind un factor important in lupta pentru unire si libertate nationala. Aceste idealuri il determina pe Vasile Alecsandri sa scrie "Hora Unirii’’, care va dainui peste vremuri prin ritmul muzicii, al dansului si a versurilor inflacarate.Tot acum apare cantecul "Pe-al nostru steag e scris Unire’’ dedicat Unirii Principatelor Romane de la 1859. Muzica este scrisa de Ciprian Porumbescu, iar versurile apartin lui Andrei Barseanu  : "Pe-al nostru steag e scris Unire / Unire-n cuget si-n simtiri/ Si sub mareata lui umbrire / Vom infrunta orice loviri’’. Melodia cantecului este in prezent imnul national al Albaniei. Razboiul pentru independenta, precum si cea dintai conflagratie mondiala, sunt evenimente importante care marcheaza istoria Romaniei, avand un impact puternic in constiinta colectiva. Cantecele din aceasta perioada exprima atat starea de spirit a combatantilor, cat si a celor ramasi acasa, atitudinea ostasilor in momentele tensionate, speranta ca prin lupta vor birui. Plin de semnificatii patriotice si mobilizatoare este cantecul "Treceti batalioane romane Carpatii’’, scris in timpul primului razboi mondial, ca un cantec de lupta, pe care il auzim si astazi cu diferite ocazii sarbatoresti. Versiunea reala a cantecului era :"Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheama/ Visam de cand eram copii / Sa trecem Carpatii / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi sa ne-ngroape de vii’’. Din relatarile poetului Adrian Paunescu reiese ca, "trei strofe din acest cantec apartin istoriei, iar restul sunt adaugiri ale Cenaclului Flacara, fiind dedicate Marii Uniri de la 1918 : "Un cantec de lupta batran ca Unirea / Voi compatrioti ascultati’’ ... "Cu sabii facura Unirea, ce inimi/ Spre Alba cu totii mergeam / Toti oamenii tarii semnau intregirea / Vointa intregului neam... Istoria-ntreaga cu lupte si jertfe / Traieste Unirea de azi’’. Astazi, cantecele patriotice au intrat in repertoriul celor mai renumiti cantareti de muzica populara : " Trec batalioane romane Carpatii,  Doamne, ocroteste-i pe romani !, Fii mandru ca esti roman, Hai sa-ntindem hora mare, Pe campia Libertatii, Cantecul lui Horea, Asa-i romanul etc. Cine n-a vibrat cu toata emotia sufletului la auzul acestor cantece interpretate de Veta Biris, Mariana Deac, Mariana Anghel, Sava Negrean Brudascu, Nicolae Furdui Iancu, Dragan Munteanu si multi altii, in fata carora, spectatorii, s-au ridicat si se ridica in picioare, aplauda, simt si traiesc sentimentul iubirii de tara. Cu atat mai mult se intampla acest lucru, cu cat ne apropiem de ziua Centenarului Marii Uniri si manifestarile culturale sunt dedicate acestui eveniment.


Mircea Darosi.

 

0 comentarii2723 vizualizări12 martie 2018




rss 2.0
rss 2.0