Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, in parteneriat cu Institutul de Speologie "Emil Racovita al Academiei Romane si cu Primaria municipiului Cluj-Napoca, va invita la Muzeul Graniceresc Nasaudean in data de 12 Decembrie 2018, ora 13, la vernisajul expozitiei "Emil Racovita si bogatiile subpamantului", in sala de expozitii temporare a muzeului. Expozitia este dedicata implinirii a 150 de ani de la nasterea savantului roman si a 50 de ani de cand institutia muzeala din judetul nostru ingrijeste Pestera de la Izvorul Tausoarelor.

          Expozitia a fost gandita pe trei sectiuni. Prima isi propune sa aduca in atentia celor interesati a unor obiecte personale ale savantului Emil Racovita (birotica, instrumentar stiintific oceanografic si de laborator, obiecte personale, inscriptii olografe, probe prelevate din fauna bentonica antarctica). Emil Racovita, academician, biolog, speolog si exporator, a fost primul om de stiinta care a inteles caracterul de nisa al faunei de pestera, determinand aparitia unei noi stiinte, biospeologia. Totodata, el a infiintat primul institut de speologie din lume, in anul 1920.

          Cea de-a doua sectiune e dedicata carstului romanesc, cu accent pe latura instructiva, dorind sa explice modul de aparitie al pesterilor de calcar, importanta acestora in biodiversitate si legatura dintre subsolurile calcaroase si protejarea padurilor de la suprafata. La loc de mare cinste va fi expusa una dintre cele mai importante piese expozitionale din domeniul paleontologiei romanesti, urma carstificata a omului de Neanderthal, descoperita in Ghetarul de la Vartop, aflata in inventarul Academiei Romane, o piesa importanta in intelegerea aparitiei omului modern si al evolutiei acestuia.

          A treia sectiune cuprinde exponate speleotemice din subteranul Pesterii Izvorul Tausoarelor, ca si doua din renumitele "bile de Tausoare" (noduli sinergetici carbonatici), speleoteme unice pe planeta, fotografii reprezentative pentru frumusetea pesterii, precum si piese de paleontologie cuaternara, aflate in inventarul Muzeului Graniceresc Nasaudean (fosile ale speciei "Ursus spelaeus", care a trait in pleistocen pe teritoriul tarii noastre). Aceste exponate nu pot fi vazute in pestera, deoarece se afla la mari distante fata de intrare, si accesul in siturile de conservare presupune aptitudini de alpinism. De aceea dorim sa va introducem in aceasta calatorie in istoria geologica si paleontologica a pesterii, aducandu-va in fata ochilor piesele de inventar enumerate.

          Va asteptam cu drag!

.

Miercuri, Maria Olteanu si Ileana Rus va asteapta la deschiderea expozitiei "Dialoguri intre spiritualitate si natura", o expozitie cu o tematica speciala ce reuneste aproximativ 50 de lucrari, atat icoane cat si tablouri reprezentand miniaturi florale realizate din plante presate.

Va invitam asadar sa va aplecati ochii, sufletul si mintea asupra acestor lucrari in care veti putea regasi trairile celor doua artiste care expun, a caror numitor comun il reprezinta creatia, un motiv indeajuns de bun pentru a descoperi impreuna lumea lor plina de armonie si creativitate si pentru a ne bucura de darurile oferite publicului bistritean de catre cele doua doamne.

"Pictez icoane din 1993 - afirma Maria Olteanu. Creatia pentru mine este insusi viata. Ea rezulta dintr-o neliniste spirituala...Icoanele sunt pentru mine lumina sufletului, harul cu care m-a inzestrat Dumnezeu, ca prin aceste mici ferestre spre absolut sa pot strecura in sufletele oamenilor o raza de bucurie si speranta".

Aceasi bucurie o gasim exprimata si in tablourile realizate cu multa migala de Ileana Rus: "Bucuria redarii Naturii altfel, anume prin mijlocirea acestor colaje, devine mai deplina impartasind-o cu toti aceia care iubesc frumosul natural in toate ipostazele sezonale. Si cine oare nu-l adora in toate manifestarile sale, din orice anotimp?"

Deschiderea dublului vernisaj va avea loc miercuri 12 decembrie 2018, de la ora 17.00, la Casa Argintarului din strada Dornei, nr.5.

Prezinta: Corneliu Gaiu si Menut Maximinian

Va asteptam cu drag!

Manager,

Alexandru Gavrilas