,,Sa nu-ti fie teama de dusmanul tau; cel mai rau lucru pe care ti-l poate face este sa te ucida. Sa nu te temi nici de prietenul tau; cel mai rau lucru pe care ti-l poate face este sa te tradeze. Teme-te insa de indiferenta. Caci prin tacerea ei, prin consimtamintul ei tacit, te ucide si te tradeaza in acelasi timp. - Nikita Mihalkov.          -          Mai intai te ignora, apoi rad de tine, dupa aceea lupta cu tine, dar la sfarsit invingi - Mahatma Gandhi.          -          Acad. prof. univ.ec. Anghel Rugina - ,,ůsa ne comportam civilizat, sa ne educam bine copiii, sa ne conservam si sa ne protejam mediul in care traim, sa ne respectam si sa ne ajutam, pe scurt: sa ne traim viata linistiti"

Cultura-Arta Sambata 02 August 2014 - 1384 vizitatori azi
150 de ani de la trecerea in eternitate a poetul Andrei Muresanu.(35 de poze)

Asociatia Universitara Andrei Muresanu Bistrita impreuna cu Societatea Culturala ProMaramures Dragos Voda Cluj, Consiliul Judetean, Institutia Prefectului, Primaria Bistrita, Colegiului National Andrei Muresanu au comemorat 150 de ani de la trecerea in eternitate a autorului Imnului National, poetul Andrei Muresanu. Manifestarea a debutat printr-o slujba de pomenire oficiata de catre protopopul Alexandru Vidican, in curtea Casei Memoriale Andrei Muresanu. "Daca de la Bucuresti rasare soarele, redesteptarea natiunii a pornit din acest loc, de la Bistrita" spune parintele Alexandru Vidican.
Moderatorul manifestarii a fost directorul Bibliotecii Judetene, Ioan Pintea, care a declarat anul 2013 anul Andrei Muresanu "un autor coplesitor prin prezenta lui lirica, o emblema pentru Bistrita".
Vicepresedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Alexandru Pugna, a vorbit despre mandria de a fi de pe meleagurile lui Andrei Muresanu, dar si despre salvarea casei memoriale " datorita initiativei si curajului din acea perioada a poetului Al. C. Milos. Este o datorie morala ca amintirea acestor personalitati s-o tinem treaza, sa nu lasam praful uitarii sa se aseze peste numele si activitatea lor".
Viceprimarul George Avram doreste pe viitor o zi dedicata annual poetului Andrei Muresanu, asa cum avem si festivaluri ce poarta numele lui Cosbuc sau Rebreanu. Poetul Al. C. Milos povesteste cum imobilul a scapat ca prin minune de un incendiu dar si de buldozerele care au ras in anii 80 aproape toate casele din cartier. Casa din Bistrita in care a copilarit viitorul poet, construita la inceputul secolului al XIX-lea in stilul caselor romanesti traditionale - plan dreptunghiular, cu tinda, cu "camera de oaspeti" si bucatarie cu cuptor, totul marginit spre curte de un pridvor de lemn cu stalpi frumos ciopliti - a fost redusa, prin grija Consiliului Municipal, in 1983-1984, la forma initiala. Lucrarile de restaurare au fost efectuate conform proiectului intocmit de arhitectura Mariana Michiu. Dupa restaurare, din august 1984, casa adaposteste o expozitie de istorie a revolutiei romane de la 1848. Aici functioneaza, din anul 1994, filiala Bibliotecii Judetene. Pe peretele dinspre strada. pe o placa de marmura, se poate citi urmatoarea inscriptie: "In aceasta casa si-a petrecut o parte a copilariei poetul Andrei Muresanu, participant la Revolutia de la 1848 ". Viata si activitatea "bardului Revolutiei de la 1848″ sunt ilustrate prin acte oficiale, scrisori, carti si publicatii, pastrandu-se si fotografia casei natale a poetului. Alaturi de creatia literara, este reflectata si cea de ziarist patriot, ca si cea de dascal si traducator. Pe 25 mai 1982, Alexandru Cristian Milos a vazut cum un buldozer radea de pe fata pamantului o casa vecina cu cea a copilariei poetului Andrei Muresanu. " Am completat o telegrama fulger si cui puteam sa o trimit in acele vremuri?... Poetului Adrian Paunescu la "Flacara", singurul atunci care putea sa tina spatele la astfel de chestiuni extrem de sensibile. Paunescu a mers cu problema la Suzana Gadea, la vremea respectiva Ministru al Culturii si Educatiei Socialiste, dupa care au inceput sa "curga" telefoanele ".
Teodor Tanco isi doreste ca aici sa fie un Muzeu al Revolutiei din 1848. Au fost prezenti omagiind poetul Grigore Iuga si Vasile Iuga (promotorii actiunii), presedintele ASTRA-Ioan Seni, directorul Casei de Cultura a Sindicatelor-Alexandru Catcauan, scriitorii David Dorian, Ioan si Lucretia Mititean, Romulus Berceni. In final elevii de la Colegiul ce poarta numele marelui nostru inaintas au recitat din opera acestuia.
Ca semn de respect pentru valoarea poetului Andrei Muresanu, inca de la infiintare, cotidianul "Rasunetul" poarta numele dupa poezia "Un Rasunet", acum versurile Imnului Nostru National " Desteapta-te romine" fiind si indemnul nostru adresat cititorilor. Mai mult, chipul poetului se afla zi de zip e ziarul nostru, amintindu-le astfel generatiilor actuale despre faptul ca istoria s-a scris si de la Bistrita.
La 16 noiembrie 1816, in orasul Bistrita, se naste Andrei Muresanu, intr-o familie numeroasa de oameni modesti. Tatal arendase o moara de argasit scoarta, pentru a asigura nevoile casei, dar a murit la putina vreme dupa nasterea poetului, intr-un accident. 1825 - Frecventeaza Scoala normala saseasca din Bistrita, apoi la liceul piaristilor din acelasi oras. 1832 - Merge la Blaj, unde studiaza doi ani filozofia, apoi teologia, avandu-i profesori pe Timotei Cipariu si George Baritiu, coleg mai varstnic si care ii va deveni prieten apropriat si colaborator. 1938 - La Brasov este institutor la Scoala Romana, chemat de Baritiu care era directorul scolii. Trece apoi profesor la Gimnaziul Romano-catolic din oras, unde preda si varul sau, Iacob Muresanu. 1939 - Incepe colaborarea la revistele l Foaie pentru minte, inima si literatura si Gazeta de Transilvania, conduse de George Baritiu, cu poezii si articole. Debuteaza cu poezia Fetita si pasarica. Semneaza uneori cu pseudonime: Sereteanu; Urziceanu, dar mai ales Eremitul din Carpati. Publica si traduceri, prelucrari si adaptari dupa autori straini. 1843 - In Foaie pentru minte, inima si literatura publica poezia Glasul unui roman, iar in anii ce au urmat, articolul Cateva reflexii asupra poeziei noastre, urmat de Duplica (Asupra poeziei), unele dintre primele contributii de teorie literara. Luni, 21 iunie 1848 - Publica in Foaie pentru minte, Inima si literatura poezia care il va face celebru: Rasunet, care devine marsul revolutionarilor romani din Transilvania, iar dupa 1989 - imnul de stat al Romaniei. 1849 - Dupa infrangerea revolutiei din Transilvania, Andrei Muresanu trece Carpatii in Muntenia, impreuna cu George Baritiu. Sunt luati prizonieri de armata rusa si dusi pana in nordul Moldovei. Dupa eliberare se stabileste la Sibiu ca functionar: concepist guvernial si translator de limba romana la Buletinul Oficial al guvernului. Colaboreaza cu poezii si articole la ziarul local Telegraful Roman. 1855 - Fostul sau profesor, Simion Barnutiu, il cheama la Iasi pentru a ocupa o catedra, dar A. M., insingurat si deceptionat, nu mai are puterea sa ia o asemenea decizie. 1862 - La Brasov ii apare singurul volum antum de versuri: Din poeziele lui Andreiu Murasanu, premiat de ASTRA (Asociatia Romanilor din Transilvania) cu 50 de galbeni. Cartile, in schimb, nu se vand. Iacob Muresanu lanseaza un apel catre cititorii romani, prin Gazeta de Transilvania, sa il ajute pe poetul aflat intr-o stare de mare saracie si bolnav, cumparandu-i cartile. In octombrie - Andrei Muresanu moare la Brasov, uitat si sarac. Moartea sa a devenit repede prilej de galceava, prin protestul enoriasilor bisericii « Sfanta Treime », pe motiv ca in cimitirul parohial ortodox nu s-ar cuveni sa-si afle locul de veci un credincios greco-catolic. Doar interventia mitropolitului Andrei Saguna a putut stinge repede conflictul. Cuvantarile funebre au fost rostite de preotul Ioan V. Rusu si de Iacob Muresanu. La final, eleva Ana Maria Chiuzan de la CNAM Bistrita a recitata poezia "Omul Frumos"

.

Menut Maximinian.
.
Foto - Marius Chiuzan.

 

 

Omul frumos  -     Andrei Muresanu

 Frumos e omul, Doamne, cand mintea e regina,
Si simtul ce ca serpe spre rele il inclina,
Supus, loial si drept;
Vartutea-atunci mareata rasare ca s-o floare,
De bruma neatinsa la rumena-i coloare
In fragedul lui piept!

Pe fruntea lui senina dreptatea straluceste
Intocma ca s-un soare pe sfera cand paseste
De nori neturburat;
E crima, se retrage, e sila, se fereste,
E negura, -o strabate, e nor, il imparteste
Si iesa nepatat.

Frumos e omul, Doamne, cu inimia curata
Cu floarea constiintei de crime nepatata,
Sincer, nefatarit;
Conspire lumea toata, razbata-l orice soarte,
Inchida-l sa nu vaza lumina pan' la moarte,
Si iata-l neclintit!

Arunce-l in deserturi lipsite d-orice floare,
Pe unde nu s-arata nici om, nici zburatoare,
Ci serpi veninatori;
Vartutea-i va fi scutul s-azilul de scapare,
Intocma ca si cedrul, cu umbra sa cea mare,
La oameni calatori;

Frumos e omul, Doamne, cu generozitate,
Cand iarta pe tiranul ce-apasa p-al sau frate,
Cu scop d-a-l subjuga;
Si-n loc sa rasplateasca, cum cere pofta-n lume,
Dusmana lui lucrare, ii cruta negrul nume,
Voind a-l indrepta!

De ce nu vine, Doamne, a Ta imparatie,
Cand oamenii sa stearga si umbra de sclavie,
Fiind crestini curati;
Si-n locu-i sa domneasca dreptatea nepatata,
Egala-dreptatire si pacea-adevarata,
Ca intre fii si frati!

.
0 comentarii1396 vizualizări25 octombrie 2013




rss 2.0
rss 2.0