Cultura-Arta Marti 26 Septembrie 2017 - 10210 vizitatori azi
Liviu Rebreanu si "Pripasul lui Ion'.

Se adevereste tot mai mult faptul ca, in literatura, "pentru a crea ceva durabil, trebuie sa vii de undeva, sa porti cu mandrie, pe toate drumurile tale, amintirea locului si a oamenilor din sanul carora te-ai desprins’’. Pe linia acestui concept se inscrie personalitatea uluitoare si opera de mare rasunet a scriitorului Liviu Rebreanu, care a provocat  de-a lungul timpului numeroase si aprinse dezbateri critice, de la Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu, Garabet Ibraileanu, George Calinescu si pana la Nicolae Gheran, Ioan Simut sau Andrei Moldovan.

         Locurile si personajele descrise in marea sa opera sunt tipice pentru cateva localitati  din Tinutul nasaudean ii datoreaza scriitorului iesirea din anonimat. E vorba de Tarlisua, locul nasterii sale, apoi Maieru, acel "cuib al visurilor’’ si  Prislopul, unde treisprezece ani a fost casa familiei sale (1897-1910). De localitatea Prislop, pe care scriitorul a botezat-o cu numele de Pripas se leaga studiul lui Ioan V. Botan intitulat "Liviu Rebreanu si Pripasul lui Ion’’, aparut in Editura "Ecou Transilvan’’, Cluj, 2017.

        Mobilul acestei scrieri curate si bine argumentate reiese si din prefata doamnei prof. Maria-Livia Tomuta, care spune ca este "un omagiu adus scriitorului si operei sale, dar si Prislopului si prislopenilor si scriind aceasta carte, autorul confirma inca o data un mare adevar scris cu multa dragoste de Liviu Rebreanu in "Jurnal’’ : " De cand romanul Ion a devenit prea cunoscut, satul Prislop  a dobandit o faima pe care n-a nadajduit-o niciodata’’.

        Ioan Botan este un iubitor de literatura, un indragostit de opera lui Liviu Rebreanu, pe care a citit-o in mare parte, inca din adolescenta si a aprofundat-o mai tarziu, chiar daca profesia de militar i-a fost mai aproape de nevoile vietii. Cartea  este structurata pe opt capitole distincte si cuprinde aspecte legate de biografia si opera scriitorului, familia acestuia la Prislop, istoricul localitatii, realitati prislopene, geneza romanului Ion, descrieri de personaje  si marturii ale contemporanilor.

         Autorul nu inventeaza nimic, ci construieste imagini pe baza ideilor preluate din critica literara, sintetizeaza si apoi pune in valoare aproape tot ceea ce s-a scris despre Liviu Rebreanu si opera sa cu privire la Prislop, argumenteaza fiecare etapa pe baza de citate, se face mediatorul unor realitati pe care autorul romanului Ion le-a imbracat in haina maiestriei sale artistice. Nu se hazardeaza in dispute critice si nici in analize de ordin literar.

         Ioan Botan gaseste resursele de-a demonstra legatura  scriitorului cu satul in care a avut prilejul sa cunoasca atat de bine viata taranului, dar si a intelectualului al carui profil moral il contureaza in persoana tatalui sau, dascalul Vasile Rebreanu, care a functionat timp de 10 ani la scoala din Prislop. Studiul sau aprofundat asupra temei abordate, ii da posibilitatea sa constate ca intamplarile prezentate in roman fac parte din realitatea satului, dar sunt puse in tiparul inconfundabil al artei scriitorului.    Toponimele folosite de Rebreanu sunt elemente reale, fac parte din arealul geografic al comunei Prislop, chiar daca le-a rotunjit frumusetea denumirii prin termeni, care au o mai mare rezonanta artistica. Nici onomastica nu este lipsita de inventivitate. Din studiul cercetatorului D.St. Radulescu, amintit in prezenta lucrare, rezulta ca in romanul "Ion’’ exista 236 de personaje, dintre care, o mare parte isi au originea in Prislopul de odinioara. N-a copiat pe nimeni, asa cum insusi Rebreanu o spune: "Un personagiu al meu, chiar cel mai neinsemnat, are trasaturi din cine stie cate persoane vazute sau observate de mine, plus altele pe care a trebuit sa i le adaog pentru a motiva anume gesturi sau fapte ale sale. A crea oameni nu inseamna a copia dupa natura indivizi existenti, dar nu este nici un personagiu in care sa nu fie ceva real’’.

           Ioan Botan evidentiaza in cartea sa problema modelului, avandu-i in vedere, in primul rand pe Ion Boldijeri, prototipul lui Ion Pop al Glanetasului, pe Ana, modelul Rodovicai Boldijeri, pe Zaharia Herdelea, alias Vasile Rebreanu,  pe  preotul Belciug, ale caror trasaturi sunt cu totul diferite decat cele prezentate in roman. Saveta si Xenia Pop,  care traiesc si acum in sat, isi amintesc de tatal lor Ion, ca despre un parinte iubitor, in deplina armonie cu sotia, dar" suparat de multe ori ca nu avea pamant destul pentru toti copiii lui’’. Despre Rodovica, spune Rebreanu in acelasi "Jurnal’’ ca "era in realitate o fata draguta’’, desi in roman apare la polul opus. Cateva intamplari reale din viata satului Prislop vor  constitui geneza romanului "Ion’’ : taranul care saruta pamantul, bataia fetei ramasa insarcinata si povestea de iubire a unui tanar sarac si setea lui netarmurita pentru pamant.

        Folosirea unei bogate bibliografii, insotita de un aparat critic bine intocmit din punct de vedere stiintific, drept argument pentru fiecare idee ce motiveaza legatura lui Liviu Rebreanu cu Prislopul, il situeaza pe Ioan Botan in randul cercetatorilor atenti, meticulosi si responsabili in descoperirea unor noi valente istoriografice. Investigatiile sale sunt indreptate asupra celei mai zbuciumate perioade din viata scriitorului si a familiei sale. Cat de mult a iubit Liviu Rebreanu Prislopul, o spun minunatele sale descrieri  care cuprind pagini intregi din roman: "Satul parea mititel sa-l cuprinzi intr-un pumn si sa-l pui in traista, ca o jucarie pentru copii’’.

      Cartea este scrisa intr-un stil placut si atractiv. Discursul narativ se intrepatrunde cu cel stiintific bazat pe documente si ilustrat cu o bogatie de citate care provin din cea mai exigenta critica literara. Autorul stapaneste bine fraza, ii da valoare si sens artistic, are cursivitate, iar limbajul folosit indeamna cititorul sa guste din informatiile pe care i le ofera.  Grafica lucrarii este bine aleasa si ingrijita. Cartea poate fi asezata la loc de cinste pe raftul lucrarilor istoriografice, dar si pe raftul sufletesc al prislopenilor care figureaza pe harta literaturii noastre cu numele lui Liviu Rebreanu, onorandu-l cu una dintre cele mai frumoase case memoriale.


Mircea Darosi.

 

0 comentarii987 vizualizări13 iulie 2017




rss 2.0
rss 2.0