Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Justitie - Drept Duminica 18 Aprilie 2021 - 14587
Restrangerea dreptului la libera exprimare de catre retelele de socializare.

Anul 2021 a debutat cu o serie de interdictii aplicate de mai multe retele de socializare cu privire la anumite tipuri de continut sau cu privire la anumiti utilizatori: cazul Donald Trump, protestele pentru sustinerea lui Alexey Navalny sau inchiderea unui grup de Facebook in cazul Robinhood. "Moderarea discursului online ar trebui realizata in limitele trasate de legislatia internationala in materie, pentru a asigura previzibilitatea criteriilor care trebuie respectate de utilizatori astfel incat acestia sa se bucure de exercitiul efectiv al libertatii de exprimare." afirma Georgiana Sas, avocat Iordachescu & Asociatii. 

 Practica retelelor de socializare de a interzice anumite tipuri de continut este departe de a reprezenta o noutate. Termenii si conditiile de utilizare a acestor servicii sunt in perpetua schimbare, fiind puternic influentate nu doar de opinia utilizatorilor, dar si de entitatile care asigura realizarea de venituri prin plasarea de reclame si spot-uri publicitare pe aceste site-uri.

 

Anul 2021 a debutat cu o serie de interdictii aplicate de mai multe retele de socializare cu privire la anumite tipuri de continut sau cu privire la anumiti utilizatori.

 

a) Donald Trump

 

Probabil cel mai notoriu caz din cele analizate in acest context este cel al lui fostului presedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Astfel, in data de 8 ianuarie 2021, platforma de socializare Twitter a decis suspendarea permanenta a contului acestuia, pe motiv ca ar fi incurajat si sprijinit insurectia asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Aceasta ar fi fost organizata de mai multi sustinatori de extrema dreapta ai lui Trump cu scopul de a opri numararea voturilor exprimate la alegerile prezidentiale. Aceasta teorie a fost sustinuta chiar de fostul presedinte, care a publicat numeroase tweet-uri prin care acuza fraudarea alegerilor (Toate tweet-urile publicate de Donald Trump incepand cu data de 4 mai 2009 sunt disponibile la adresa https://www.thetrumparchive.com/?results=1, accesata in data de 10.02.2021).

 

Motivarea deciziei de a suspenda permanent contul acestuia s-a facut printr-o postare pe blogul platformei Twitter, in care s-a precizat ca, dat fiind continutul si contextul tweet-urilor postate - mai precis modul in care sunt percepute si interpretate online si offline -, exista riscul unei viitoare incitari la violenta. Astfel, conducerea Twitter a decis ca formularea folosita incalca politica privind glorificarea violentei si risca sa incurajeze organizarea unei noi insurectii, similara celei din 6 ianuarie (Comunicatul este disponibil la adresa https://blog.twitter.com/en_us/topics/company/2020/suspension.html, accesata in data de 10.02.2021).

 

Twitter nu a fost insa singura platforma care a luat o astfel de decizie. Facebook si Instagram au decis suspendarea conturilor lui Trump timp de 24 de ore, dupa ce a postat un video in care le spunea protestatarilor sa plece acasa, precum si ca ii iubeste si ca sunt foarte speciali. Cu toate acestea, interdictia a fost prelungita pe termen nelimitat, cel putin pana la inaugurarea noului presedinte al Americii, Joe Biden. Aceasta decizie a fost publicata pe Facebook de fondatorul acestei platforme, Mark Zuckerberg (textul integral este disponibil la adresa https://www.facebook.com/zuck/posts/10112681480907401, accesata in data de 10.02.2021).

 

Aceeasi masura a fost insusita si de Snapchat si Twitch, iar YouTube a decis suspendarea contului pe o perioada de minim 7 zile, masura anuntata pe platforma Twitter (mesajul este disponibil la adresa https://twitter.com/YouTubeInsider/status/1349205688694812672?s=20, accesata in data de 10.02.2021).

 

b) Protestele pentru sustinerea lui Alexey Navalny

 

Alexey Navalny este un activist rus si liderul opozitiei din Rusia, fiind consacrat pentru remarcile dure formulate la adresa presedintelui Vladimir Putin. Navalny s-a imbolnavit brusc in cursul lunii august 2020 si a fost transportat de urgenta in Germania pentru a primi ingrijiri. Ulterior, in baza unor analize toxicologice efectuate atat de autoritatile germane, cat si de Organizatia pentru Interzicerea Armelor Chimice, s-a confirmat ca Navalny a fost otravit cu o neurotoxina similara celei utilizate pentru otravirea lui Sergei V. Skripal, un fost ofiter de informatii rus care a oferit informatii Marii Britanii (M. Schwirtz, Nerve Agent Was Used to Poison Navalny, Chemical Weapons Body Confirms, The New York Times, 06.10.2020, disponibil la adresa https://www.nytimes.com/2020/10/06/world/europe/navalny-opcw-russia-novichok.html, accesat in data de 11.02.2021).

 

La inceputul anului 2021, Navalny s-a intors in Rusia, unde a fost arestat pentru ca plecarea in Germania reprezenta o incalcare a obligatiilor ce derivau din aplicarea unei pedepse a carei executare a fost suspendata. Acest eveniment a starnit un val de nemultumire in randul cetatenilor rusi, care s-au organizat online pentru a protesta in mai multe orase ale tarii. Astfel, pe diverse platforme de socializare au devenit virale videoclipuri cu tineri care se filmau in timp ce se pregateau sa plece catre proteste, multi declarand ca se asteapta sa fie detinuti de autoritati.

 

Roskomnadzor, serviciul cenzor al comunicatiilor rusesti, a amenintat retelele de socializare cu aplicarea unor amenzi in ipoteza in care ar fi refuzat inlaturarea acestui tip de continut, pe motiv ca incita minorii sa comita acte ilegale care ii pun in pericol, dar invocand si ratiuni ce tin de protectia sanatatii publice in contextul pandemiei. Platformele de socializare au reactionat prompt, astfel ca TikTok a sters 38% dintre postarile dezagreabile, Instagram a sters 17%, in timp ce YouTube s-a conformat in ceea ce priveste 50% din continutul indicat de Roskomnadzor. Acestor masuri, despre care Kremlinul a spus ca sunt "absolut justificate", li s-a adaugat deschiderea unor anchete penale cu privire la sustinatorii lui Navalny (A. Zverev, G. Tétrault-Farber, Russia says TikTok deletes some posts promoting illegal pro-Navalny protest, Reuters, 22.01.2021, disponibil la adresa https://www.reuters.com/article/us-russia-politics-navalny-tiktok-idUKKBN29R21O, accesat in data de 11.02.2021).

 

c) Inchiderea unui grup de Facebook in cazul Robinhood

 

Un alt subiect intens dezbatut in luna ianuarie 2021 a fost piata de capital americana, sau, mai concret, actiunile companiilor GameStop, AMC Entertainment Holdings Inc si BlackBerry. In timp ce mai multi investitori individuali s-au coordonat pe retele de socializare precum Reddit si Facebook astfel incat sa determine cresterea pretului actiunilor, cateva fonduri de investitii importante au pariat ca, dimpotriva, pretul acestora va scadea. Demersul investitorilor de ocazie a luat o asemenea amploare incat pierderile fondurilor de investitii s-au ridicat chiar si la 53% in luna ianuarie, unele voci reiterand necesitatea unei reglementari clare a pietei de capital (P. Stevens, L. Picker, Melvin Capital, hedge fund that bet against GameStop, lost more than 50% in January, CNBC, 31.01.2021, disponibil la adresa https://www.cnbc.com/2021/01/31/melvin-capital-lost-more-than-50percent-after-betting-against-gamestop-wsj.html, accesat in data de 12.02.2021).

 

Unul din grupurile de Facebook pe care investitorii individuali purtau aceste discutii este "Robinhood Stock Traders", denumit dupa aplicatia de trading Robinhood. Fondatorul grupului care numara aproximativ 157.000 membri a fost notificat in mod succint ca grupul a fost inchis pe motiv ca incalca politica platformei in ceea ce priveste "exploatarea sexuala a adultilor". Cu toate ca un reprezentant Facebook a precizat ca inchiderea grupului nu avea legatura cu evenimentele de pe Wall Street, grupul a redevenit activ la scurt timp dupa ce presa a raportat acest incident (P. Dave, Facebook temporarily shuts stock trading group after GameStop frenzy, Reuters, 29.01.2021, disponibil la adresa https://www.reuters.com/article/us-retail-trading-facebook-idUSKBN29X34P, accesat in data de 12.02.2021).

 

"Din exemplele prezentate se observa ca platformele de socializare au o marja de apreciere destul de ampla in ceea ce priveste moderarea continutului pe care il permit sau nu. Ne intrebam daca o astfel de abordare respecta liniile directoare trasate in legislatia si jurisprudenta internationala cristalizata pe marginea dreptului la libera exprimare." afirma Georgiana Sas, avocat Iordachescu & Asociatii.

 

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la libera exprimare reprezinta unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una din conditiile de baza ale progresului ei si ale dezvoltarii fiecarui individ. Acest drept este astazi recunoscut in toate instrumentele internationale care reglementeaza drepturile fundamentale ale omului, dintre care amintim, cu titlu exemplificativ, Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Pactul international ONU privitor la drepturile civile si politice (PIDCP).

 

"Exista doua motive principale care justifica importanta acordata libertatii de exprimare. In primul rand, la nivel individual, libertatea de exprimare este necesara pentru dezvoltarea, demnitatea si implinirea fiecarei persoane. Oamenii pot dobandi o intelegere mai buna cu privire la ce ii inconjoara daca li se ofera posibilitatea sa schimbe idei si informatii in mod liber cu altii. De asemenea, oamenii se simt mai respectati si mai in siguranta daca pot sa isi exprime punctul de vedere." continua Av. Georgiana Sas.

 

Pe de alta parte, la nivel macroscopic, libertatea de exprimare este necesara pentru asigurarea unei bune guvernari si, in consecinta, a progresului economic si social. Existenta unui dialog continuu si liber intre cetateni si autoritati asigura responsabilizarea acestora pentru ca le permite oamenilor sa dezbata si sa problematizeze aspecte importante, inclusiv promovarea si protejarea altor drepturi fundamentale.

 

Cu toate acestea, dreptul la libera exprimare nu este unul absolut. Astfel, art. 10 par. 2 din CEDO prevede in termeni foarte clari ca acesta poate fi supus unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei, a reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea informatiilor confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

 

De asemenea, conform art. 19 par. 3 din PIDCP, exercitarea dreptului la libera exprimare comporta obligatii si raspunderi speciale. In consecinta, ea poate fi supusa anumitor limitari care trebuie insa stabilite in mod expres prin lege si care sunt necesare respectarii drepturilor sau reputatiei altora sau apararii securitatii nationale, ordinii publice, sanatatii sau moralitatii publice.

 

Chiar si Statele Unite ale Americii, recunoscute pentru nivelul deosebit de generos de protectie acordat dreptului la libera exprimare, au reglementat prin jurisprudenta Curtii Supreme aferenta Primului Amendament al Constitutiei cateva restrictii/exceptii, statuand, de pilda, ca nu sunt protejate de dreptul la libera exprimare "declaratiile de razboi" (cuvintele abuzive care, conform constiintei comune, atunci cand sunt adresate unui cetatean obisnuit sunt susceptibile sa produca o reactie violenta), "amenintarile reale" (discursul intentionat sa incite la savarsirea iminenta de ilegalitati si care este probabil sa aiba succes in realizarea acestui scop) sau discursurile care prezinta vizual persoane sub varsta majoratului angajate in activitati sexuale sau care isi arata organele genitale intr-un mod obscen.

 

Exceptiile de la libertatea de exprimare trebuie sa fie insa de stricta interpretare, iar necesitatea restrangerii acestui drept trebuie determinata intr-o maniera convingatoare. Prevederile care intereseaza libertatea de exprimare continua sa ramana relevante si aplicabile si comunicarilor pe internet, intrucat reglementarile internationale relevante se refera la exprimarea prin orice mediu, indiferent de frontiere. Astfel, in Raportul Raportorului Special cu privire la promovarea si protectia dreptului la libera exprimare prezentat in Adunarea Generala ONU din 10 august 2011 se arata ca tipurile de informatii sau exprimari ce pot fi restrictionate in conformitate cu reglementarile internationale in raport de continutul offline se aplica in aceiasi termeni si discursului online. Similar, orice restrictie aplicabila ideilor exprimate prin intermediul internetului trebuie sa respecte aceste reglementari, inclusiv cele trei cerinte cumulative:

 

  1. orice restrictie trebuie sa fie prevazuta de lege, care trebuie la randul ei sa fie accesibila publicului si sa fie formulata cu suficienta precizie astfel incat sa ii permita fiecarui individ sa-si adapteze comportamentul;

  2. orice restrictie trebuie sa urmareasca unul din scopurile legitime prevazute in art. 19 par. 3 din Pactul International: respectul fata de drepturile si reputatia celorlalti sau protectia securitatii nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice sau a moralei;

  3. orice restrictie trebuie sa fie necesara si proportionala sau sa fie cea mai putin restrictiva masura posibila pentru atingerea scopurilor prevazute anterior.

 

In acelasi raport se subliniaza ca legislatia care restrange dreptul la libera exprimare trebuie sa fie aplicata de un organ independent de orice ingerinte politice sau comerciale, intr-o maniera care nu este nici arbitrara, nici discriminatorie si cu asigurarea unor garantii adecvate impotriva abuzurilor, inclusiv posibilitatea de a contesta si de a obtine un remediu impotriva aplicarii abuzive a restrictiilor.

 

"In mod cert, exista anumite tipuri de discurs care, prin prisma continutului sau a consecintelor lor, sunt excluse pe buna dreptate din categoria discursului permis, cum este, de pilda, cazul pornografiei infantile, al instigarii publicului sa comita genocid sau sa participe la acte de terorism. Nu doar ca sunt departe de a fi necesare intr-o societate democratica, dar ele exced cu mult inclusiv sferei ideilor si informatiilor care "ofenseaza, socheaza si deranjeaza". Mai mult, ele lezeaza interese individuale deosebit de importante, prejudiciile fiind de cele mai multe ori imediate si chiar ireparabile." este de parere Av. Georgiana Sas.

 

Situatia este insa mult mai dificil de transat in situatiile in care retelele de socializare sunt folosite pentru a disemina idei care, desi controversate, nu se incadreaza in tipurile de discurs care nu beneficiaza de protectia dreptului la libera exprimare. Aceasta problema apare tocmai in considerarea imprejurarilor anticipate in jurisprudenta Curtii de la Strasbourg: asigurarea tolerantei si pluralismului specific unei democratii prin delimitarea unui echilibru intre interesul general si opiniile nepopulare.

 

Analizand cele 3 exemple expuse mai sus, se observa ca in procedurile aplicate de retelele de socializare nu a fost respectata niciuna dintre conditiile impuse de legislatie si jurisprudenta, cu toate ca limitarea dreptului la libera exprimare este certa. Desi majoritatea acestor platforme au o procedura care permite contestarea masurilor de blocare a continutului sau a utilizatorilor, aceasta nu prezinta garantii de impartialitate. Relevant in acest sens este cazul site-ului YouTube, care si-a schimbat politica de moderare a continutului dupa ce mai multe companii si-au retras reclamele (generatoare de venituri pentru site) pe motiv ca erau asociate unor clipuri care promovau ura si comportamentele violente (R. Dunphy, Can YouTube Survive the Adpocalypse?, New York Magazine, 28.12.2017, disponibil la adresa https://nymag.com/intelligencer/2017/12/can-youtube-survive-the-adpocalypse.html, accesat in data de 16.02.2021).

 

Prin urmare, este cu atat mai clar ca politica acestor platforme nu este atat aleatorie cat este motivata de dorinta de a obtine cat mai mult profit, deziderat influentat in mod direct de conditiile impuse de companiile care platesc pentru spot-urile publicitare de pe aceste site-uri. Mai mult, nimic nu poate garanta ca politica acestor platforme nu este influentata/coordonata de anumite grupuri de interese politice. Or, este evident ca exercitarea drepturilor fundamentale ale omului nu poate fi lasata la latitudinea unor entitati private si in niciun caz nu poate sa depinda de ambitiile economice/politice ale unor corporatii sau grupuri de interese. Nu contestam faptul ca libertatea de exprimare poate si trebuie sa fie limitata in anumite conditii, insa in niciun caz nu putem accepta ca un astfel de scenariu este compatibil cu ordinea juridica internationala in materie.

 

Desigur, reglementarile expuse se refera la conduita pe care statele trebuie sa o aiba in raport de particulari si nu creeaza obligatii directe in sarcina acestora din urma. Cu toate acestea, cel putin in ceea ce priveste spatiul european, restrangerea drepturilor fundamentale ale particularilor de catre alte entitati private ar putea fi analizata pe taramul respectarii obligatiilor pozitive de catre state, care trebuie sa se asigure ca pun la dispozitia persoanelor interesate mecanisme eficiente pentru garantarea drepturilor fundamentale.

 

In acest sens literatura de specialitate s-a pronuntat in sensul ca autoritatile statale au o obligatie negativa de a nu face nimic de natura a impiedica exercitarea libertatilor garantate de catre cei carora le sunt recunoscute. In plus, CEDO a precizat ca pentru ca exercitiul libertatii de exprimare sa fie real si efectiv, se poate impune adoptarea unor masuri pozitive de protectie, care implica inclusiv interventia autoritatilor in raporturile dintre indivizi, pe un dublu nivel: vertical, in raporturile dintre indivizi si autoritatile statale, si orizontal, in raporturile dintre indivizi, cu respectarea unui echilibru just intre interesele individuale si interesul general al comunitatii.

 

Este adevarat ca, pe de-o parte, este dreptul platformelor de socializare sa modereze continutul pe care aleg sa-l ofere, pentru ca, in teorie, ele pun la dispozitie un serviciu ale carui conditii sunt indreptatite sa le stabileasca in mod unilateral. Cu toate acestea, este greu de crezut si de acceptat ca platformele online sunt actualmente simple servicii la care utilizatorii pot renunta cu usurinta in favoarea altora care ofera abordari mai permisive. Digitalizarea accelerata din ultimul deceniu a determinat o profunda schimbare de paradigma in ceea ce priveste modul in care se desfasoara comunicarea si in care se implementeaza unele politici sociale. De pilda, majoritatea politicienilor si agentilor guvernamentali detin multiple conturi pe retelele de socializare pe care le folosesc nu doar pentru a-si prezenta realizarile, dar si pentru a tine legatura cu electoratul si pentru a influenta perceptia publica. In aceste conditii, faptul de a le pretinde utilizatorilor sa renunte la un serviciu daca sunt nemultumiti de modul in care este moderat apare ca fiind excesiv pentru ca ar insemna deconectarea de la un volum semnificativ de informatii importante, in special pentru ca exista putine solutii alternative comparabile.

 

Lucrurile trebuie asadar privite nuantat, prin raportare la situatia factuala in care se afla aceste platforme si utilizatorii lor. Desi strict teoretic vorbind, ele sunt spatii private in care gazda este indreptatita sa modereze discursul in mod discretionar, de facto ele reprezinta veritabile forumuri publice care numara miliarde de utilizatori din toata lumea si care, prin continutul postat, influenteaza fenomene si politici din mediul offline. Relevant in acest sens este exemplul protestelor de sustinere a lui Alexey Navalny, care au fost organizate si coordonate prin intermediul mai multor platforme de socializare.

 

Or, tocmai aceste consecinte palpabile produse in lumea exterioara spatiului virtual sunt principalul argument care sustine necesitatea unei noi aprecieri asupra intinderii marjei de apreciere a platformelor de socializare. Intr-adevar, situatia este mai usor de apreciat atunci cand comunicarea ideilor se face prin mijloace traditionale, insa consideram ca realizarea unei distinctii dintre acestea si site-uri precum Twitter sau Facebook este nejustificata. Mai mult decat atat, restrangerea comunicarilor prin intermediul internetului trebuie analizata cu observarea normativelor internationale, tocmai pentru ca sunt apte sa fie receptionate de un numar mult mai mare de utilizatori.

 

"Fara a avea pretentia de a oferi o solutie definitiva si transanta acestei probleme, consideram ca moderarea discursului online ar trebui realizata in limitele trasate de legislatia internationala in materie, pentru a asigura previzibilitatea criteriilor care trebuie respectate de utilizatori astfel incat acestia sa se bucure de exercitiul efectiv al libertatii de exprimare, dar si pentru a reduce ingerinta intereselor economice si politice in procesul de verificare a discursului permis. De asemenea, utilizatorilor trebuie sa li se puna la dispozitie un remediu real si efectiv pentru a contesta masurile luate impotriva lor, remediu asupra caruia sa dispuna un organ independent de eventuale ingerinte politice sau economice." incheie Av. Georgiana Sas.

0 comentarii980 vizualizări02 martie 2021




rss 2.0
rss 2.0