La invitatia rudeniilor noastre din Sighet, ing. Nelu si Doina Daian, am facut o escala prin Maramuresul Voievodal impreuna cu copiii veniti din America. Am coborat de pe Valea Sebesului, unde am poposit cateva zile si am sarbatorit lansarea cartii "Punte intre doua continente", fiind gazduiti de vrednicul lor verisor, jr. Vasile, si de dr. Mironela. La eveniment au participat aproximativ 35 de persoane din neamul Daienilor, venite din Sebes, Cluj, Sighet, Lancram, Nasaud, dar si din America, Germania, China si Spania, locuri in care familia Daian si-a extins radacinile.

La initiativa lui Nicu a avut loc intalnirea neamurilor, avand-o ca personaj central pe mama Nana, fericita sa-i aiba alaturi pe cei patru feciori ai sai - Ghita, Nelu, Nicu si Petrica - impreuna cu copiii, nepotii si stranepotii lor. Totul s-a desfasurat in jurul cartii scrise de Ioan si Lucretia Mititean, volum ce surprinde episoade din viata de zi cu zi a acestui neam bine inchegat si raspandit in toate colturile lumii.

Am poposit la manastirile din zona, am participat la slujbe religioase, am rostit rugaciuni si am facut mici donatii la Manastirea Barsana, la Manastirea Sapanta-Peri - cu cel mai inalt turn de lemn din tara, de 78 de metri, avand hramul Sfintilor Mihail si Gavriil, precum si la Manastirea Hera. La intoarcere, am fost primiti in gospodaria primarului comunei Petrova, Ioan Petrovai, apropiat al neamului Daienilor, unde ni s-a oferit cartea Virginiei Linu din Salva, despre costumul popular nasaudean. Am prezentat apoi aceasta lucrare grupului, pe terasa primitoare a gazdei noastre.

Am vizitat Cimitirul Saracilor de la Sighet, Muzeul Satului, Parcul Gradina Morii de pe malul raului Iza, Memorialul Durerii si am poposit in piata orasului Sighet, acolo unde "este pusa harta in cui".

Ne-au impresionat profund Cimitirul Vesel si lacasul de cult din Sapanta, unde am admirat pictura de pe peretele din stanga, reprezentandu-i pe Sfintii Marturisitori de la Salva. Ne-am asezat pentru cateva clipe la picioarele lor, am meditat, ne-am rascolit amintirile si am impartasit grupului cateva ganduri despre activitatea granicereasca si despre evenimentul sacru de la Mocirla - Salva.

Sfintii Martiri si Marturisitori Nasaudeni sunt strans legati de Revolta de la Salva, una dintre cele mai importante manifestari de demnitate si rezistenta ale granicerilor romani din Regimentul al II-lea graniceresc nasaudean impotriva autoritatilor austriece din secolul al XVIII-lea.

Dupa cum se cunoaste, la 12 aprilie 1762, imparateasa Austriei, Maria Tereza, a semnat decretul de organizare a "militiilor de granita", prin care in Transilvania urmau sa fie infiintate doua regimente de graniceri romani, doua regimente de graniceri secui, un regiment de dragoni romani si unul de husari secui.

Taranii care se inrolau in regimentele graniceresti deveneau oameni liberi: erau eliberati din iobagie, scutiti de dari si de obligatiile feudale. In schimb, aveau indatorirea de a apara granitele imperiului in timp de pace si de a lupta in armata imperiala in vreme de razboi.

La 10 mai 1763, pe platoul de la Mocirla, intre Nasaud si Salva, Regimentul al II-lea de graniceri romani urma sa depuna juramantul de credinta fata de imparateasa Maria Tereza. La ceremonie au participat importante oficialitati ale vremii, intre care generalul austriac Nicolaus Adolph baron von Buccow si episcopul greco-catolic de la Blaj, Petru Pavel Aron.

Dupa citirea juramantului militar, in fata trupelor a pasit batranul granicer Tanase Todoran din Bichigiu, in varsta de 102 ani. El a protestat impotriva depunerii juramantului, aratand ca romanilor nu li s-au acordat drepturile promise. Desi inrolati ca graniceri, acestia continuau sa fie tratati ca iobagi, obligati sa plateasca dari si sa presteze munci feudale.

Tanase Todoran a cerut ca drepturile graniceresti sa fie garantate in scris de catre imparateasa si i-a indemnat pe soldati sa depuna armele pana la recunoasterea libertatilor promise. In urma acestui gest de curaj, ceremonialul de depunere a juramantului si de sfintire a drapelelor regimentului a fost intrerupt. Juramantul avea sa fie reluat abia la 21 iunie 1763, tot pe platoul de la Mocirla.

Imediat dupa Revolta de la Salva, autoritatile austriece au trimis de la Sibiu o comisie militara de ancheta. Dupa sase luni de cercetari, au fost identificati 19 graniceri considerati vinovati de nesupunere.

Tanase Todoran, fiul lui Danila din Bichigiu, in varsta de 102 ani, a fost condamnat sa fie frant cu roata de sus in jos, iar capul sau sa fie asezat pe o roata, ca pilda pentru ceilalti. Sentinta i-a fost data deoarece s-a impotrivit unirii si inrolarii in regimentul graniceresc fara acordarea drepturilor promise romanilor si pentru ca, la cererea staruitoare a fiului sau aflat pe moarte, nu a ingaduit sa i se administreze Sfanta Impartasanie. Alti trei graniceri: Vasile Dumitru a Popii (Vartoc) din Mocod, Manu Gheorghe din Zagra si Vasile Oichi din Telciu, au fost condamnati la spanzuratoare. Celorlalti 15 graniceri (Ion Scuturici, Dumitru Scuturici, Miron Natul, Dumitru Homei din Telciu, Apostol Moldovean, Petru Barzo din Rodna, Alexa Dambul, Ioan, fiul lui Popii Petre din Zagra, Petre, fiul lui Popii Nicolae din Bichigiu, Vasile Zinvel din Poieni, Iuon Anghelini din Runc, Ieremie Bucsa din Mocod, Samuila Finigar din Gaureni, Ioan Hant din Nasaud, Andrei Nicolae din Sangeorz) li s-a citit initial sentinta de condamnare la moarte prin spanzuratoare, insa pedeapsa a fost ulterior comutata. Dupa rostirea sentintei, ei au fost obligati sa treaca de zece ori inainte si de zece ori inapoi printre cele 300 de vergi manuite de soldati, supliciu cumplit in urma caruia unii si-au pierdut viata.

Prin jertfa si statornicia lor in credinta si dreptate, acesti graniceri au devenit simboluri ale luptei pentru libertate, demnitate si apararea valorilor romanesti si crestine.

Canonizarea Sfintilor Martiri si Marturisitori Nasaudeni a fost aprobata de Sfantul Sinod al Biserica Ortodoxa Romana in zilele de 22-24 octombrie 2007, iar ziua lor de pomenire a fost stabilita la 12 noiembrie.

Ioan si Lucretia Mititean